Cărți proaspete (5)

Multe cărți bune apar și în limba română. Dar mi-e clar că nu pot ține pasul cu tot ce m-ar interesa. Totuși, din când în când mai semnalez măcar o parte dintre titlurile pe care le știu ca fiind de referință sau la care jinduiesc și eu, ca tot românul.

Încep cu o carte pe care o semnalez cu bucurie: Diarmaid MacCulloch – Istoria creștinismului. Cartea are un titlu polemic, aș zice: Primii 3000 de ani. Asta în condițiile în care unele biserici se laudă cu o tradiție – maximă – de 2000 de ani. După ce am aruncat o privire și pe cuprins, volumul m-a convins că merită atenție. E prima dată când văd o împărțeală echilibrată, care ține cont și de Biserica Ortodoxă din Orient, care abordează și problema relației cu islamul și ajunge până la zilele noastre. Indiferent de perspectiva adoptată de autor, atâta vreme cât nu e vorba de o măsluire a datelor, cred că ar fi o lectură utilă.

Cartea de mai sus face pereche bună cu următoarea: Thomas Asbridge – Cruciadele.  În condițiile în care civilizația occidentală e de câteva decenii într-un conflict deschis și sângeros cu civilizația islamică, acest volum de peste 500 de pagini scrise mărunt cred că e de interes general. Plus că există o întreagă mitologie modernă acumulată în jurul acestor sângeroase campanii medievale.

Rămân în aceeași arie de interes și remarc Istoria creștinismului antic, de Zenovie Pâclișanu, preot și istoric greco-catolic, care a sfârșit în închisorile comuniste. Un coleg de generație, teologul ortodox Petre Vintilescu, preocupat și el de această perioadă a erei creștine.

N-am pomenit-o până acum, așa că, oricât de târziu, tot mai bine decât deloc. Ieronim –Despre bărbaţi iluştri şi alte scrieri. Este, alături de Istoria bisericească a lui Eusebiu de Cezareea, una dintre cele mai vechi scrieri creștine cu caracter istoric. Lui Ieronim i se datorează Vulgata, traducerea latină a Bibliei.

Venind ceva mai aproape de momentul vorbirii, consider binevenită (re)traducerea scrierilor Sf. Francisc şi a Sf. Clara din Assisi. Traducătorul Ștefan Acatrinei vine și cu o bibliografie primară și secundară folositoare cui vrea să aprofundeze subiectul. Ştiu că mai există o ediţie din 1997, doar a scrierilor Sf. Francisc, publicată la Deisis.

Alfons Maria de Liguori a fost o personalitate însemnată a secolului XVIII, fiindcă a reușit să tranșeze teoretic (iar mai apoi poziția lui a fost adoptată și practic) o dispută ce frământa de 5 secole Biserica Catolică – cea dintre rigoriști și laxiști sau atriți și contriți. Adolf von Harnack îl numește „al doilea Augustin”. Scrierea sa Teologia morală, conține 70.000 de trimiteri la vreo 800 de autori. Cartea pe care v-o semnalez însă se cheamă Pregătire pentru moarte. Tot de acelaşi autor, a mai apărut în româneşte o cărţuluie foarte frumoasă, Şcoala iubirii lui Isus Cristos, care, sub coperta cam patetic-dulceagă (pe stil catolic), ascunde nişte meditaţii foarte profunde şi folositoare.

Rămân încă în zona teologiei şi mai menţionez 5 titluri traduse din vasta operă a teologului catolic Hans Urs von Balthasar: E vorba de cărticele sub 150 de pagini, dar e bine şi aşa: Crezul. Meditaţii la Simbolul de Credinţă Apostolic, Cuvânt şi taină la Origen, Iubirea, formă a revelaţiei, Trăind în slujba lui Dumnezeu şi Hans Urs von Balthasar despre opera sa. Acestea se adaugă la Mic discurs despre iad, carte publicată în 1994.

Iar dacă l-am pomenit pe Balthasar, musai să pomenesc şi a doua carte în româneşte a lui Karl Barth – Cunoaşterea lui Dumnezeu. Prima a fost Dogmatica Bisericii (desigur, numai o selecţie din monumentala lucrare), apărută în urmă cu trei ani.

Despre Thomas Merton am aflat destul de recent. Călugăr trapist și mistic al secolului XX, a scris câteva cărți cu mare succes de public. Galaxia Gutenberg ne propune volumul Noi semințe ale contemplării, care este o ediție îmbogățită și extinsă de către autorul însuși a cărții Seeds of Contemplation.

Iată că am ajuns la zi, cu cartea Întrebări privitoare la credință a cardinalului Gianfranco Ravasi. Am răsfoit-o şi cred că merită atenţie, însă, mai ales pentru cei care nu sunt obişnuiţi cu puncte de vedere teologice diferite, se recomandă a se citi cum grano salis.

Coborând dinspre divin spre politic, vorba lui Thibon, cred că mi-ar plăcea să mă pun la punct cu oleacă de teorie specifică: Ionuţ Sterpan, Dragoş Paul Aligică – Dreapta intelectuală. Nu știu dacă ar fi de mare ajutor, fiindcă, în vremuri ca ale noastre, cărțile teoretice nu prea reușesc decât să îmbogățească CV-ul autorilor și, eventual, să stârnească (încă) un scandal.

Iată şi două cărţi despre comunism: Lucian Boia – Mitologia ştiinţifică a comunismului (reeditare) şi Vladimir Tismăneanu – Despre comunism. Nu-i rău că se tot scrie despre comunism, dar cred că în curând vom avea nevoie de un specilist care să ne îndrume prin labirintul bibliografic imposibil de străbătut pe cont propriu.

Urc iarăși puțin din orizontul politicii. Silvian Guranda a tradus (în urmă cu doi ani, însă eu abia acum am aflat) Omul în căutarea sensului vieții, de Victor Frankl, fost deținut în lagărele de la Dachau și Auschwitz. Biografia autorului (fondatorul logoterapiei), dar și cea a traducătorului sunt recomandări suficiente pentru o carte cu subiect pururi actual.

Lucian Boia – Între înger şi fiară, o carte despre cum au luat fiinţă legendele și miturile cele mai cunoscute. Şi dacă tot am pătruns pe teritoriul acesta, trebuie consemnată o nouă traducere din C.S. Lewis – Despre lumea aceasta şi despre alte lumi. Cine e cât de cât familiarizat cu scrierile irlandezului, știe că era un apologet al imaginației și ficțiunii.

Pentru că bugetele sunt de criză, merită apreciată inițiativa celor de la Polirom de a lansa cărți bune la prețuri mici. Colecția Top 10+ sparge tot. Prețurile sunt aproape ca la cărțile vândute cu ziare.

Socot binevenită reeditarea cărții lui Irving Stone – Bucuria vieții. După cum probabil că știți, e vorba de povestea vieții lui Vincent Van Gogh. E una dintre puținele cărți pe care, atunci când mi se cere, o recomand fără rezerve. Până acum, cu destul de mult succes.

Am fost încântat că Polirom a avut ideea să reediteze Adolescentul lui Dostoievski. Romanul a mai cunoscut cel puțin încă două ediții înainte de 1990, dar se pare că tirajele au fost mai degrabă mici, fiindcă, dintre marile romane dostoievskiene, acesta era cel mai dificil de găsit și la bibliotecă și în anticariate. Jurnalul de scriitor a ajuns acum la a 3-a ediție, de data asta fiind adunate toate cele trei volume într-un singur op de aproape 1300 de pagini.

Anunțuri

2 gânduri despre “Cărți proaspete (5)

  1. Am o intrebare pe care tot am vrut sa ti-o pun de ceva vreme dar nu gasisem locul potrivit: de ce este important pentru tine sa fie disponibile si in limba romana cartile bune?
    Ce n-as da sa le pot citi in original, sa cunosc limba in care este scrisa o carte buna, fiindca merita cunoscuta daca a fost capabila sa produca o opera de valoare.
    La un moment dat vroiam sa invat poloneza numai ca sa pot citi o carte care nu este disponibila nici macar in engleza. Dat fiind ca precis stii engleza suficient de bine incat sa le intelegi in original, de ce ai vrea sa fie traduse si in romana?

    • Înșir câteva motive care îmi vin acum în minte:
      1. Accesibilitatea unui public mult mai numeros, care nu poate trece bariera lingvistică (din păcate, e practic imposibil să înveți toate limbile în care s-au scris cărți bune, deși cu vreo 5-6 limbi cred că ar fi rezolvată problema în bună măsură).
      2. Eliminarea inconvenientelor legate de preț și transport. Pentru români, încă e un efort consistent să cumpere de pe Amazon, eBay etc.
      3. Valoarea martor a cărții pentru o cultură. Nu mai poți zice că n-ai știut de existența ei. De aici, tot felul de consecințe, inclusiv cele privitoare la dificultatea de a plagia o carte existentă pe piață.

      Cu cât lucrez mai mult (ca editor/redactor de carte) cu atât mai mult îți dau dreptate, fiindcă îmi dau seama că traducerile bune sunt rare și, oricât ar fi de bune, tot interpretări se cheamă că sunt până la un punct. Aș vrea să-l pot citi pe Dostoievksi în rusă, dar prefer să-l citesc interpretat… că până învăț rusa…

Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s