Postat de: Teofil Stanciu | 25/10/2011

Discursul Regelui Mihai – ce n-am înțeles din acest eveniment

Probabil că, dacă România ar fi fost monarhie și azi, cam așa m-aș fi așteptat să arate un discurs în care regele se adresează periodic națiunii: să fixeze niște repere (istorice și morale – sic!), să dea coerență și semnificație evenimentelor, să stabilească niște ținte, să aprecieze progresele și să sancționeze neajunsurile. Dar fără să intre în polemici demagogice cu trepăduși politici și activiști ahtiați de putere și puși pe căpătuială.

Desigur că se vor găsi niște „șmecherași” pripășiți prin Parlament care să bage de vină, care să se simtă atinși de cuvintele monarhului, dar asta nu face decât să-i demaște ca intriganți sau vinovați sadea, pe care i-au întărâtat „aluziile” acestui discurs.

Sunt însă câteva lucruri – în relație cu acest eveniment – pe care nu le-am înțeles. Nu, nu cred că e „un gest de normalitate”, cum zice Geoană, ci este „un moment excepțional”, cum zice… tot Geoană. Nu mă interesează persoana lui, ci această oscilare care-l determină să clasifice același eveniment în două categorii contradictorii.

Pentru ca să intre în normalitate, discursurile regale ar trebui să aibă o frecvență oleacă mai mare decât 1 în 60 de ani. Și fug cât mă țin picioarele de alte implicații posibile ale acestei idei de „normalitate”.

Nu e normal ca regele să se adreseze națiunii dintr-o postură de exclus, de mazilit. Faptul că e cetățean român nu-l îndreptățește neapărat să ia cuvântul în Parlament. Dar regele este încă, de drept, monarhul României, însă continuă să fie deposedat de toate drepturile instituționale aferente. Așa că suveranul vine în fața aleșilor poporului într-o postură anormală.

Ca om deștept ce se află, sunt covins că atât regele – cât și familia regală – știe bine acest lucru. Dar acceptă acest compromis, mai degrabă umilitor, de dragul țării. A dovedit-o în nenumărate rânduri, când a pledat insistent pe lângă casele regale și alte instituții europene în favoarea integrării României în toate structurile UE.

Cred că nu i-a scăpat Regelui Mihai nici faptul că a fost invitat să adreseze un discurs în Parlament de niște partide care l-au contestat tacit, în prelungirea atitudinii PRM/PCR/FSN/PDSR. În afară de PNȚCD, nu știu să existe un partid semnificativ în România cu atitudine promonarhistă mărturisită deschis.

În audiență se afla și tandemul Iliescu-Văcăroiu, cel care l-a umilit pe fostul suveran refuzându-i accesul în țară și întorcându-l de pe aeroport (se pare însă că Iliescu sau are memoria extrem de scurtă, sau își bate joc de a noastră). Acum însă vine să aplaude un discurs al unui personaj pe care, sunt convins, îl consideră în sfârșit inofensiv. De aceea l-au vorbit de bine și Ponta, și Crin Antonescu. Bănuiala mea e că pe ei îi doare într-o zonă întunecoasă a corpului de monarhie, însă au prins de veste că ar da bine să-l aprecieze pe Mihai I al României, ca să mai aibă un punct de divergență cu necioplitul de Băsescu. Care, în habotnicia lui politică, și-a păstrat nealterată bădărănia fățișă și agresivă.

Prin urmare, nu prea înțeleg nici despre ce fel de împăcare cu trecutul vorbește Geoană. Împăcarea Regelui cu trecutul? Păi, Majestatea-Sa s-a împăcat de mai multe ori și cu trecutul recent. Altminteri nu accepta să facă figurație – în raport cu demnitatea regală de care a fost deposedat abuziv – în Parlament.

Sau ne-am împăcat noi, românii, prin vocea aleșilor, cu faptul că am perpetuat minciuna comunistă și nu l-am readus la conducere pe monarhul de drept al acestei țări? Asta însă nu-mi seamănă a împăcare, ci a mușamalizare. E mai degrabă o complicitate pe care ne strofocăm să ne-o ștergem de pe conștiință. Regele se pare că s-a împăcat și cu asta, nu ne-o impută.

Cu atât mai puțin pot pricepe ce „continuitate istorică” și „dovadă a faptului că perioada comunistă e perfect închisă” am avut azi. Dacă Iliescu era în sală, aplaudând o rege doar cu numele, cum putem zice că s-a închis perioada comunistă? Îmi scapă mie ceva? Au cerut PSD-ul și Iliescu iertare Regelui pentru „farsa” sinistră pe care i-au jucat-o? Sau e doar un fel de a spune „hai să nu ne mai purtăm pică pentru toate pocinoagele pe care ți le-am făcut”?

Cum să te împaci ca făptaș cu ceva care nici măcar nu ai recunoscut ca eroare? Cum să consideri încheiat ceva ce continuă nestingherit? Abdicarea regelui, deși e recunoscută ca abuz impus de comuniști, n-a fost remediată. Perioada comunistă s-ar încheia atunci când măcar la nivel simbolic și formal s-ar produce o îndreptare de un anume fel.

„Gestul de normalitate” de azi mi se pare că s-ar putea traduce cam așa: „Vezi, bă, rege, că te-am lăsat să te produci și în Parlament. Nici nu visai tu la asta, dar ți-am făcut acest hatâr, așa că ar fi bine să te mulțumești cu atât. Altceva nu mai primești oricât de simpatic ai fi tu, băiatule. Ți-o spunem noi, toți aleșii țării. Azi te-am lăsat iar să te joci de-a regele, asta îți fu «restaurația». Ia de-aici… hă, hă, hă (un hăhăit băsescian recitat în cor).”

Dacă cumva acesta e doar primul pas în reiterarea legitimității monarhiei în România, sunt gata să retractez tot ce am spus mai sus și să-l felicit, în insignifianța mea, pe d-l Geoană pentru meritul de a fi fost unul dintre artizanii și vizionarii acestei reparații demne de închiderea perfectă a perioadei comuniste.

Altfel, mă tem că normalitatea din discursul președintelui Senatului se referă, involuntar desigur, la fușăreala politicianistă cu care sunt tratate toate problemele grave ale țării. La năravul de „uita” tot ceea ce ne-ar putea incrimina în fața istoriei sau a propriei conștiințe.


Responses

  1. salut!
    Hai sa recapitulam cateva fapte: initiativa a fost a lui Tariceanu; PNL si-a asumat decizia de a aduce in parlament propunerea de a invita regele sa vorbeasca; PSD a acceptat ideea (motivele sa nu le discutam!); cativa din UDMR si chiar din PDL au votat in favoarea initiativei peneliste; regele are o sustinere masiva mediatica din partea grupui media detinut de Voiculescu; PcC-ul, partidul lui Voiculescu este in tandem cu PNL; si nu in ultimul rand, urmeaza ceva alegeri la anul, iar coalitia din opozitie nu prea are nici o lovitura puternica de imagine la miscarile politice ale lui Besescu (formarea de partide noi cum ar fi cel al lui Diaconescu „martirul” si Miron Cozma minerul anti-Iliescu). Asa ca eu astept concluzii atat din partea pro-monarhistilor cat smai ales astept o reactie in lant produsa in randul maselor. Oare se va intampla oarece??? Si inca ceva Teo… hai sa punem pariu ca lucrurile nu vor iesi asa cum vor dori politicienii ci se vor indrepta spre ceea ce doresc oamenii din tara (adica politicienii vor fi iar surprinsi de deciziile pe care vor fi obligati sa le ia). :))

    • Știi ce îmi vine să răspund la asta? Amin!😉 Mai ales la partea finală.

      Mulțam de intervenție, bine punctat.

  2. rege?Fostul rege al Romaniei a murit.E doar istorie.Acesta e doar Mihai.
    Iar in aceste vremuri regele intr-o tara ,oricare ar fi ea nu-si are rostul,doar consuma f multi bani pt nimic.S-au dus acele vremuri.
    Nu avem ce face cu un rege.Poate nu stiti cum trebuie sa cotizati din venitul vostru lunar ,la fel ca impozitul.Si inca o data ma repet nu mai face nimic un rege. Sa ne fereasca Dumnezeu de o sleahta de guri pe care sa le intretinem pt nimic

    • Dacă n-ar trebui să întreținem o (altă) șleahtă de guri care se schimbă la fiecare cincinal… atunci v-aș da dreptate. Așa, constat că același lucru îl facem și pentru președinte, și pentru creditorii lui din campania electorală. Ar fi greu să mă convingeți că președinții trăiesc pe banii proprii. Sau că sunt mult mai strâmți la pungă decât monarhii. Plus că la fiecare 5 ani se cheltuiesc sume frumușele pe campanii. Din acest punct de vedere, costurile și beneficiile s-ar putea să iasă în favoarea monarhiei.

      O obiecție majoră am totuși. Românii trebuiau să aibă dreptul să decidă dacă vor sau nu monarhie. Măcar de dragul de a răsturna abuzul sovietic-comunist. În rest, orice variantă e posibilă.

  3. Să-ți fie rușine Patriarhule Daniel!
    http://despredemnitate.wordpress.com/2011/10/25/cum-au-disparut-monarhiile-din-europa-de-est/

  4. Și totuși un soi de referendum a fost odată cu votarea constituției (nu îmi aduc aminte anul). Cel puțin Iliescu a lăsat mereu să se înțeleagă așa. La Iași am avut șansa să-l vad pe rege (chestia cu ex-regele nu e elegantă. Iar eleganța și bună cuviința nu se cumpără la magazinul din colț. Așadar pentru cine crede ca Mihai e un ex-rege să nu ne batem capul). Ieșenii l-au primit surprinzător de călduros (iar nu-mi aduc aminte anul). Mihai a ținut un foarte scurt discurs. A zis printre altele: ”A trecut prea multă vreme și astăzi e prea târziu”. Poate era lucid și nu trist, poate era împăcat cu sine și nu resemnat.

    (Tot la un miting la Iași l-am văzut și pe Ion Diaconescu. Cel despre care ceva vreme în urmă ai amintit)

    • De acord, Edi. Cu mențiunea că atunci Iliescu manipula masiv tot ce ieșea pe TV. Așa că oamenii credeau că regele ar veni să ne vândă țara sau orice altă inepție ar fi debitat fostul „cadru de nădejde”.

  5. Refuzul pe Otopeni a fost prima fază.

    A doua fază a fost mai dură. Iliescu l-a întors chiar pe Rege după autostrada Pieteşti. Unde era în drum spre Mânăstirea Cozia, la mormintele familiei. Iar la TV a fost prezentat ca un infractor de rând.

    Mi se face obrajul roşu când îmi aduc aminte.

    Dar în 92 am avut ocazia să o văd pe Majestatea Sa în Piaţa Universităţii. O mare de oameni. O mare de tineri. Toţi strigam Monarhia salvează România.

    Ca fapt divers, la minutul 6, arhiepiscopul Pimen afirmă că ungerea ca Rege nu poate fi retrasă de vreun om.

    • Am văzut filmul respectiv și m-am tot întrebat: de ce nu s-a putut întâmpla nimic mai mult de atât? Se pare că ar fi fost către 1 milion de oameni pe străzi. Un răspuns se pare că l-a dat regele: Mi-am dat cuvântul că plec înapoi și nu mi-l calc. Dacă-i așa, apoi se pare că de atunci era clar că viitorul aparțile celor mai alunecoși. Nu era mai bine să facă precum Iliescu, care a zis că nu participă la alegeri, însă s-a înscăunat de 3 ori, pretextând că primii doi ani de mandat nu se socotesc?

      • Nu ar mai fi fost nici o deosebire între rege şi activist. Cu Dumnezeu înainte!

  6. Interesante cele două filmuleţe. Pentru aducere şi reîmprospătarea memoriei.

    http://stirileprotv.ro/stiri/social/retrospectiva-ultimilor-20-de-ani-1990-1991-sacrificiile-democratiei.html

  7. Si ultimul link. MI-A FĂCUT SEARA.

    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-10533725-cine-este-cel-care-interpus-intre-mana-intinsa-ion-iliescu-regele-mihai.htm

    • Da, faza e antologică. Ironia sorții.


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: