Postat de: Teofil Stanciu | 22/02/2014

Biblia și Ucraina

 

(Sursa)

(AFP, Via Euromaidan)

Rețelele de socializare au marele avantaj că pot să transmită aproape instantaneu vești dintr-un colț al lumii în celălalt. E drept că e mai greu cu documentarea știrilor, că se pot produce intoxicări mediatice, dar ideea e că multe lucruri se află întâi pe twiter și facebook, abia pe urmă prim media clasică.

Așa stând lucrurile, și reacțiile oamenilor se văd extrem de prompt. Despre cei care nu sunt conectați, nu poți spune nimic, dar cei care apar cu diverse postări spun ei înșiși ce preocupări au.

Sunt mereu atent – chiar și involuntar – la modul în care reacționează lumea românească creștină (atâta cât am eu acces la ea) la diverse evenimente de actualitate. Și descopăr adesea că cei mai prompți sunt enoriașii, nu liderii de opinie – deși există și excepții notabile.

E drept că se întâmplă frecvent ca oamenii care reacționează să fie dezorientați, dezinformați, stângaci, dar sunt prezenți într-un fel sau altul în actualitate. Încearcă să-și înțeleagă vremurile și să ia o atitudine față de ele.

E straniu însă să vezi tot felul de slogane și versete (uneori scrise agramat) curgând pe wall-uri de lideri eclesiali într-o zi când Belgia decide că pot fi eutanasiați copiii cu boli incurabile. Sau într-o zi când în Ucraina e front de luptă. Și la fel și în zilele următoare.

Unii dintre pastori și preoți (nu puțini) continuă să-și posteze liniștiți predicile proprii, învățăturile marilor duhovnici îmbunătățiți, zicerile cutărui sfânt sau înțelept într-o deplină surzenie, parcă, la realitățile lumii. Iar o grămadă de enoriași, credincioși declarați și înfocați, le urmează exemplul.

Sunt destul de puțin cei ce par să aibă exercițiul poziționării față de evenimente importante și care să știe să le selecteze pe cele care merită atenție. Cel mai adesea, selecția făcută indică același elan segregaționist și ghetoizant, spaime apocaliptice și mici delimitări „dogmatice” de ereticii zilei.

Aceleași mesaje compuse în tradiționalul limbaj de lemn (cu specific confesional) se perindă mereu fără nicio legătură cu dilemele arzătoare ale zilei sau cu alegerile morale ale omului de rând.

Din când în când, se intersectează totuși unele cu altele, și atunci se creează adevărate emulații care ajung chiar și în atenția presei. Mai ales când reacționează biserica majoritară. Dar prea rar, prea accidental.

Biblia pare să fi devenit un fel de buncăr anti-realitate în care ne putem refugia cu conștiința împăcată că facem un lucru bun. Dacă adăugăm și câteva „evenimente” din lumea noastră mică, ne putem întreține iluzia că suntem niște oameni cu picioarele pe pământ.

Mi se pare legitim să mă aștept la reacții de la liderii eclesiali (sau numiți-i cum doriți dumneavoastră) și vă spun de ce. Chemările lor duminicale de a ne cufunda în mesajul Scripturii sunt adresate unor oamenii care vin și se întorc în această lume, în cea în care se întâmplă fel și fel de lucruri cu care trebuie să interacționeze.

Cele două lumi nu sunt separate decât în aparență și în mod artficial. Scindarea lor înseamnă, de fapt, că inclusiv predica riscă să nu aibă vreo legătură cu viața. Fapt pe care mulți îl impută, de altfel, predicatorilor fără deosebire confesională.

Mi-e mult mai ușor să accept poantele pe care le share-uiesc unii pe facebook într-o zi de doliu național, între două articole serioase, fiindcă așa-i viața, amestecată. Dar mi-e mult mai greu să accept predici și mantre care curg perpetuu paralel cu tot ce se întâmplă, fiindcă deja miroase a univers autist, complet antifonat în raport cu realitatea.

Avem cel puțin trei realități majore: una care conține efectiv evenimentele care se succed sub ochii noștri, una politică (ce este hipertrofiată de reflectarea ei excesivă și discreționară în presă) și una religioasă (ce începe să semene cu cea politică prin lipsa ei de legătură evidentă cu viața).

Instituțiile religioase reacționează lent și poticnit. Presa confesională are subiectele ei preferate, de care nu pare să se poată desprinde. Mă întreb cum arată portretul robot al unui ascultător sau telespectator de gen.

Există și fericite excepții, dar, cum spuneam, mai degrabă printre enoriași de rând sau lideri eclesiali din eșaloanele inferioare ale puterii. La vârf, adesea informațiile par să ajungă cu întârziere de luni sau ani, iar reacțiile, până se coc, sunt deja perimate. Mai mereu în ultima vreme, bisericile românești n-au avut un punct de vedere în chestiunile arzătoare ale zilei, ci au reacționat doar când au fost lezate…

Cu toate că au pretenția să schimbe lumea și societatea, bisericile românești sunt destul de inerte la nivel de prezență publică manifestă, asta în condițiile în care mare parte dintre enoriașii lor își culeg reperele din mass-media și din mediul online.


Responses

  1. […] https://drezina.wordpress.com/2014/02/22/biblia-si-ucraina […]

  2. Am urmarit evenimentele din Ucraina, atat cat mi-a permis timpul, atat pe retelele de socializare (urmarind jurnalisti ucrainieni) cat si prin transmisiuni live sau filmulete postate pe diverse canale. Pe langa implicarea preotilor in slujbele zilnice de pe maidan si in actiunile printre raniti si muribunzi, am remarcat un anumit preot care mereu avea in mana un baston stacojiu. L-am vazut si pe podium in discursuri catre multime, si pe baricade carand pietre, si l-am vazut si intr-un filmulet in care mai multi protestatari bateau un politist cazut jos si ranit, iar acest preot striga la protestatari: Gata! Ajunge! Opriti-va! si incerca sa apere pe cel cazut de loviturile care le incasa.

    Deci, ca sa poti sa dai si altceva turmei, trebuie sa fii cu turma, conectat la realitatile ei… dar daca te conectezi la realitatile turmei doar 5-7 ore pe saptamana in timpul slujbei, si in rest iti petreci viata pe alte coordonate, nu ai cum sa pui altceva pe peretele FB… decat ceea ce iti alimenteaza viata.

    Un pastor (cioban) isi petrece aproape tot timpul in turma, cu turma, pute a turma… putini din pastorii nostri put a turma… si putini isi cunosc turma, macar.

    • Ultima fraza e de-a dreptul revelatoare , dezarmant de adevarata! Ma bucur ca v-am citit !

    • E pentru prima oară când văd și eu preoții în aceste ipostaze. Deși se pare că unii pastori și preoți au făcut asta și în timpul revoluției române. Sunt celebre în amintirea participanților momentele când îngenunchea tot puhoiul și se ruga. Timișorenii au păstrat marșurile ecumenice de Paște în acest spirit. Sau mai era cunoscuta zicere „Dumnezeu este cu noi!”. Numai că astea nu au fost documentate video, precum cele din Ucraina.

  3. Reblogged this on My journey to Jesus and commented:
    Urăsc să suţin părerea aceasta, dar joi seara când am înaintat cererea de a ne ruga pentru situaţia critică din Ukraina, răspunsul pe care l-am primit a fost „Laura, e 6 fără 5 minute. Nu pot transmite mesajul, că este prea târziu. La 6 începem.(L.C.)”
    Şi am continuat ignoranţi cu mesajul serii, paraleli de ce e lângă noi.
    Pentru că programul trebuie continuat.
    Şi am uitat în fond, de ce avem programe de Biserică.😦
    Să zicem că este o excepţie…

    • Păi, unul dintre lucrurile „sfinte” ale evanghelicilor este și programul (mai ales la baptiști). Lăsând însă gluma la o parte, poate că omul chiar n-a înțeles gravitatea situației și poate e doar o excepție.

      • Păi… :))) nici măcar baptişti cu programe AS nu suntem.🙂
        Şi eu am concluzionat la fel…

  4. Cum am mai spus-o, o repet ca sa nu se uite: MANANCA DE PE MASA LOR … Din pacate aceasta este realitatea!

  5. Teofil, la nivel macro toti sunt Da , doar ca unii joaca rolul de Ba … Nicio atitudine fatisa …. chiar nu-ti da de gandit ? In termeni tehnici se cheama diplomatie, un argument cat de evident ca mananca de pe masa lor ! Probabil termenul ,,Lor” ar trebui definit pentru ca in forma actuala ii cuprinde pe mult prea multi …Hai sa-i zicem ca si biserica merge cu valul … cu speranta ca valul o va duce la …….. Ma opresc, e mai bine ca si asa deja am strecurat sminteala in mintea celui care citeste aceste randuri .

  6. […] Teofil Stanciu: Biblia pare să fi devenit un fel de buncăr anti-realitate în care ne putem refugia cu conștiința împăcată că facem un lucru bun. (22.02.2014) […]

  7. […] https://drezina.wordpress.com/2014/02/22/biblia-si-ucraina […]

  8. probabil reactiile intarziate sau absente la evenimentele curente sunt o mostenire de pe vremea cand asa ceva te ducea la inchisoare, si atragea atentie nedorita asupra bisericii respective. cu timpul o fi devenit o politica neoficiala.

    ai dreptate cu ceea ce spui, insa vreau sa remarc urmatoarele:

    mai este si riscul opus – devenind prea sensibila la evenimentele curente, biserica poate sa ajunga ceea ce multi o considera a fi deja: o organizatie social-caritabila, ce tine talk-show-uri cu public de 3 ori pe saptamana.

    uneori chiar ma bucur sa merg la biserica si sa aud altceva decat ce am auzit toata saptamana la stiri.


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: