Talentele ascunse ale românilor

www.zf.ro
http://www.zf.ro

Intră în scenă. Are, probabil, în jur de 50 de ani. De profesie este… cine știe ce funcționăraș mărunt sau croitoreasă ori altceva. Sau poate că e un ins mai tânăr, dar dintre marginalii societății. Și începe deodată să cânte sau să facă un lucru cu totul neașteptat și surprinzător de bine. Ba chiar cu talent.

Scenariul se repetă din când în când la „Românii au talent”. Publicul este uimit peste măsură, juriul face ochii mari, toată lumea pare copleșită și rămâne fără replică. Probabil că scena acestei emisiuni este unul dintre puținele locuri în care, când se cântă o romanță sau o arie dintr-o operă, publicul (oricât de incult) stă gură-cască.

Ceea ce impresionează în aceste situații nu e muzica, ci omul. Sub masca vârstei și a unei profesii oarecare, se ascunde un talent care nu și-a pierdut vigoarea peste ani. Și, dintr-odată, acest talent se manifestă ca o revelație, ca o răsturnare a sorții, ca o imposibilitate.

Găsesc că e cu adevărat mișcător faptul că astfel de oameni reușesc să-și cultive vocația – adevărata lor vocație – în ciuda meseriilor spre care i-a îndreptat iureșul vieții, în ciuda faptului că n-au avut ocazia să-și urmeze pasiunile după cum ar fi (fost de) dorit.Citește mai mult »

Marea șmechereală – sau despre cel mai talentat român al anului

Mă gândesc că știe toată lumea cine a fost câștigător la „Românii au talent”. Un „mentalist”. Văd că a intrat acest cuvânt și în vocabularul autohton. De la Mudava încoace n-am mai avut parte de așa ceva.

Cu „talentul” omului nu am nimic. Nu sunt în măsură să-l discut. Însă merită observat că cel mai tare din parcare a fost un ins care a reușit să facă o șmecherie. Publicul votant nu a avut ochi pentru cei care au asudat în fel și chip, ci pentru cel care a reușit să scurtcircuiteze firescul existenței, să evite norma, să se fofileze.

Un băiat „descurcăreț”, am zice, mai ales după ce a început să se zvonească prin târg că omul avea un complice care l-a ajutat. Păi, de ce nu? Că doar erau 120.000 Euro la mijloc. Poate că toate nu-s decât niște bârfe lansate de invidioși. Nu mă interesează aceste detalii.

Dacă anul trecut consideram că alegerea publicului e un gest bovaric, acum mi se pare că opțiunea pentru acest candidat reprezintă un fel de confesiune aproape agresivă.Citește mai mult »

Adrian Țuțu – doamna noastră Bovary

N-am urmărit decât chiar sporadic concursul „Românii au talent”. Dar am aflat că s-a desemnat câștigătorul și am vrut să văd ce „talent” a câștigat. Am văzut, însă am rămas nedumerit. În ce mă privește, n-am remarcat decât un mesaj gen positive thinking aplicat la poporul român.

O voce bizară

În contextul actual, Adrian Țuțu e o bizarerie. Contrar atitudinii multor congeneri, el recunoaște niște merite țării în care s-a născut și s-a format până acum. Ceea ce e cu adevărat neașteptat. Mai puțin neașteptată e mândria de a fi român. Asta încă se mai poartă printre cei tineri și e un capital valoros, atâta vreme cât nu e deturnată către naționalisme patologice și găunoase.

Având în vedere că versurile sunt compuse de către interpretul însuși, merită apreciată maturitatea lor și preocuparea pentru lucruri fundamentale, definitorii pentru destinul unui om. Sper doar că și peste douăzeci de ani îl vom găsi pe Adrian tot în România, în ciuda faulturilor succesive de care îi va face parte statul prin toate instituțiile sale hrăpărețe. Că nu va porni dezgustat spre orice altă destinație posibilă.

Glasul unei neputințe

De la mesajul lui Adrian până la câștigarea premiului cel mare e însă un drum destul de lung. Românii, e știut, nu sunt așa cum și-ar dori tânărul hip-hop-er. Toată istoria stă mărturie că nu există acea capacitate de autosugestie pozitivă care să mâne hoarde de români spre înfăptuirea unor mărețe idealuri (altele au fost mereu motivele și pricinile care ne-au împins în luptă). Dragostea de țară e, în prezent, un soi de sentimentalism violent, fără legătură cu acțiunile de fiecare zi. Țara ne-o iubim în conflictele cu ungurii, când ne stârnește Vadim sau când câștigăm în întrecerile sportive. În rest, aruncăm gunoaie pe stradă și rahat în capul vecinilor.Citește mai mult »