Eroii nimănui și antieroii tuturor

 …sau despre binele care trece neobservat

În fiecare zi, în lumea asta largă (sau minusculă, depinde de unde o privești), în fiecare clipă, miliarde de oameni iau decizia să facă un bine. Mai mic sau mai mare. Din egoism sau altruism. Din interes sau bunătate. Neștiuți, nevăzuți, ei îmbunătățesc cu o câtime viața noastră a tuturor pe această planetă. Păcătoși sau sfinți, genii sau reduși mintal, importanți sau derizorii, la ecuator sau la poli.

Covârșitoarea lor majoritate nu va atinge vreodată pragul celebrități. Căci și binele trebuie să întrunească anumite condiții să devină suficient de celebru: riscurile înfruntate, anvergura faptei, sacrificiile asumate, notorietatea înfăptuitorului etc. Când binele devine suficient de consistent pentru a-l scoate pe făptuitor din anonimat, de obicei, stârnește admirația noastră a tuturor. Și pe bună dreptate. Nu prea ne întrebăm atunci din ce motive a făcut ce a făcut (deși sunt mereu și cârcotași), ci doar apreciem și ne emoționăm. „Uite, că se poate!” ne spunem.

Și totuși, trebuie remarcat că răul face știrile, sângele atrage atenția, senzaționalul se grefează mereu pe crimă, ură, distrugere, invidie, abuz, moarte, nenorocire, cruzime, mizerie. Milioane de oameni se hrănesc zilnic, doar în România, cu dejecții televizate și livrate ca „știri”. Sunt dependenți de drogul lor, de participarea la soarta cruntă a lumii. Unii au chiar înalte justificări spirituale pentru acest sport: vor să vadă semnele sfârșitului. Și se uită la ele în fiecare zi. Dispoziția apocaliptică se îmbucă nefericit cu foamea după porția zilnică de rău în stare pură (ambalat strălucitor ca divertisment).

Până și cei care, declarativ și oficial, luptă pe sfinte baricade împotriva răului se hrănesc adesea din el și îl savurează îndărătul unor măști pioase. Ba chiar contribuie la răspândirea lui, dând și altora știri false, manipulări, comentarii care stârnesc reacții viscerale. Citește mai mult »

Reclame

Gorila de pe Marte sau știința văzută prin tabloid

Știrea cum că pe Marte s-a descoperit o gorilă (cu spinarea argintie) nu mai e nouă. Atâta doar că n-am avut vreme să-i dau importanța cuvenită la momentul apariției. Încerc acum o compensare tardivă și spășită.

După cum vedeți, titlul știrii [Gorilă uriaşă cu spatele argintiu, fotografiată pe Marte de un robot NASA] nu lasă loc de interpretări. Lucrul pare cert. Gorila există! Probabil că ar merita o analiză în sine această manieră de lucru a așa-numiților jurnaliști. Fiindcă, vă asigur, nu este singurul titlu care minte. Cum sunt abonat prin rss la mai multe ziare și televiziuni, mereu am astfel de surprize.

Mult mai palpitant pare faptul că oamenii de știință s-ar putea să fi dat peste viața îndelung căutată pe Marte. Sărmanii de ei, ce încuiați! Au trimis robotul cela să scurme solul marțian după vreun protozoar. Înainte de asta au analizat un meteorit, doar-doar vor detecta o urmă de substanță organică. Și când colo, ditamai gorila se lăfăia în pustiul roșu. Te pomenești că nu e decât masculul haitei și la vreo 3-4 meridiane mai încolo stă toată familia din care e pe cale să emeargă primul marțian inteligent – alien sapiens!

Aceasta e adevărata știre. Iar locul unde apare e demn de toată crezarea: „The Sun”! Unul dintre tabloidele infecte ale Marii Britanii. Ca să capete credibilitate știrea lor, jurnaliștii britanici au convocat un expert: pe Nigel Cooper. Celebru pentru faptul că… se uită la pozele făcute de NASA. Iar faptul că a văzut deja câteva mii de fotografii îl transformă automat într-o autoritate în domeniu. Nigel ăsta e privitor profesionist!Citește mai mult »