O seară în amintirea lui Ferenc Visky

Ferenc Visky

Pe lângă informațiile din afiș, adaug precizarea că mie îmi revine misiunea să prezint cartea Mierea din stâncă, apărută în 2007, la editura Koinonia în reușita traducere a lui Paul Drumaru. Promit să fiu scurt 🙂

Mai multe detalii despre eveniment găsiți aici.

O recenzie a unei alte cărți de Visky (70 de povestiri despre pușcărie și prieteni) puteți citi aici.

Anunțuri

Mihai Maci – Cine sunt marginalii lumii moderne?

Marți, 05.11.2013, ora 17.00, în sala mare a Primăriei din Oradea, d-l Mihai Maci susține conferința cu tema: „Cine sunt marginalii lumii moderne?”

Mihai Maci - Cine sunt marginalii societatii moderne

Un weekend cu C.S. Lewis, 5-7 iulie, Oradea

CS Lewis - afis

Găsiți aici o listă cu cărțile lui C.S. Lewis disponibile în limba română.

Trei teme din scrierile lui C.S. Lewis

http://cslewisjrrtolkien.classicalautographs.com
C.S. Lewis și Paddy Moore http://cslewisjrrtolkien.classicalautographs.com

Mă bucură colaborarea cu d-l Valentin Teodorescu, care îmi furnizează din când în când (mai prompt decât reușesc eu să le fac publice) materiale pentru blogul Scriptorie. De această dată, ne propune un text (tot în engleză, ca și precedentele) despre scrierile lui C.S. Lewis – primul articol dintr-o serie.

Cum anul acesta se împlinesc 50 de ani de la moartea lui C.S. Lewis, comemorarea va putea fi marcată și în acest fel în spațiul virtual, căci, după cum spuneam, urmează încă vreo câteva texte care gravitează în jurul scrierilor celebrului autor irlandez.

În articolul pe care-l puteți citi aici, d-l Valentin Teodorescu se apleacă asupra a trei chestiuni din opera lui Lewis: (1) concepția despre viața de apoi, (2) concepția despre diavol și (3) adevăratele teste care pun la încercare credința autentică.

Intercalate printre textele dumnealui, urmează să apară și câteva recenzii făgăduite mai demult (la Reimaginarea BisericiiCum să uiți o femeie, Măreția creștinismului). Noutatea pe care am introdus-o pe blogul Scriptorie o reprezintă articolele tematice. Se arată, așadar, o perioadă mai dinamică pe acest blog, iar dacă vă dă ghes inima să scrieți ceva ce doriți să fie postat, foarte bine. Vedeți aici cum se poate întâmpla asta.

A Christmas Celebration

A Christmas Celebration

Am fost și anul trecut la acest concert, plănuiesc să merg și în acest an. Detalii găsiți pe facebook, aici. Pe scurt, în Oradea, concertul va avea loc la Biserica Penticostală Speranța (în Oncea), miercuri (12.12 – de sfârșitul lumii!), de la ora 19.00. Recomand fără rezerve acest concert ce reprezintă și o încercare de educație muzicală, combinând piese mai accesibile cu partituri mai dificile. Excelent executate.

Sunt convins însă că mesajul va fi la fel de răspicat: Cristos S-a născut!

T.S. Eliot – Opere poetice

În preajma Crăciunului, Editura Humanitas a publicat volumul Opere poetice, de T.S. Eliot, o remarcabilă și utilă ediție bilingvă.

Coperta volumului

Dincolo de ceea ce spun Cărtărescu sau Dinu Flămând, rămâne un fapt: în sfârșit s-a tradus în românește unul dintre cei mai mari poeți ai modernității. Care, pe lângă că era poet, era și creștin. Anglo-catolic. Născut în America, s-a convertit, la maturitate, la anglicanism (înainte fusese unitarian) și ulterior a căpătat cetățenie britanică.

În anul 1948, T.S. Eliot ia Premiul Nobel pentru Literatură (e încadrat de Gide și Faulkner).

După știința mea, e pentru prima oară când se întâmplă să fie traduse operele sale poetice. A mai apărut în antologii, prin reviste, dar nu în volum de sine stătător. În 1966, în scurta perioadă a deschiderii culturale, Nemoianu reușea să publice un grupaj de eseuri literare de Eliot, Chesterton și Pater.

Izvoare de spiritualitate creștină – gata, a apărut!

Coperta cărții

Începând de astăzi, cartea Izvoare de spiritualitate creștină este disponibilă pe site-ul editurii, la 35 lei.

Cum nu mi-am permis să aglomerez scrierea altuia cu chestiuni personale, îmi achit pe blog datoria față de cei care m-au ajutat în diferite stadii și moduri la traducerea cărții. Așadar, mulțumirile mele se îndreaptă către Loredana Jordan, Come Betea, Florin Betea, d-l Dănuț Mănăstireanu, d-l Gheorghe Fedorovici, Lucian Petrișor. Fără ei, cu siguranță aș fi făcut o treabă mai proastă. Dar, desigur, dacă veți constata că textul e cu probleme, vina îmi aparține mie, ca traducător, și, eventual, lui Daniel Fărcaș, care a făcut editarea.

Am pus această informație într-un context negativ, dar sper că ați prins poanta. Ideea era că voiam să atrag atenția că Dani s-a ocupat de îndreptarea textului tradus, iar pe alocuri am avut dispute destul de aprinse care s-au terminat, de obicei, cum a vrut el. În orice caz, m-am bucurat că volumul a încăput pe mâna lui, cu atât mai mult cu cât notele de subsol stufoase (peste 500) ridicau destule probleme ce necesitau soluții juste.

Și dacă tot veni vorba despre note, menționez laudativ că autorul uzează de o bibliografie impresionantă, furnizând suficient material pentru cei doritori să aprofundeze diverse aspecte. Nu există subiect sau personaj cât de cât mai însemnat – dintre cele asupra cărora zăbovește Sittser – care să nu beneficieze și de niște trimiteri la o bibliografie de referință. La final, există și o listă adnotată de lecturi recomandate.

Peste tot unde a fost posibil am dat și edițiile românești ale cărților citate sau recomandate, în speranța că vor fi de folos cititorilor preocupați să continue cercetarea sau să-și îmbogățească bagajul de informații.Citește mai mult »

Recenzie la cartea unui evoluționist teist

David Iach, pe care nu-l cunosc decât de pe net, a scris o recenzie la cartea Limbajul lui Dumnezeu, de Francis S. Collins. După părerea mea, subiectul abordat este de stringentă actualitate. Înclin să cred că și vârsta recenzentului a cântărit semnificativ în alegerea cărții care, bănuiesc, se înscrie în sfera lui de interes.

Collins a fost directorul Proiectului Genomul Uman și este un evoluționist teist. Singurul meu regret e că recenzia lui David nu-i mai amplă, însă, după spusele lui, nici autorul nu insistă suficient tocmai asupra tezelor evoluționismului teist. Merită înregistrat și ținut minte că există în românește o carte care abordează acest subiect. Dacă nu s-a schimbat nimic între timp, și teologul britanic Alistar McGrath e evoluționist, însă nu știu mai precis de atât cum se definește.

Jean Delumeau în România

Jean Delumeau s-a născut la 18 iunie 1923, la Nantes. Este unul dintre cei mai importanţi istorici în viaţă, figură de marcă a „Noii Istorii” franceze, specialist în istoria mentalităţilor, istoria Evului Mediu şi a Renaşterii, istoria religioasă, antropologia culturală. Jean Delumeau este profesor onorific la Collège de France, membru al Académie des Inscriptions et Belles Lettres din cadrul Institut de France (din 1988). A absolvit Ecole Normale Supérieure în 1943, a fost membru al Şcolii Franceze de la Roma (1948-1950) şi şi-a obţinut doctoratul în 1955. A fost profesor universitar la Universitatea din Rennes (1950-1954) şi la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, iar între 1975 şi 1994 a fost titularul catedrei de „Istoria mentalităţilor religioase în Occidentul modern” de la Collège de France. A fost conducător de teze la Ecole Pratique des Hautes Etudes (1963-1978), director al Centrului Armorican de studii istorice (1964-1970) şi al Centrului de istorie modernă al Universităţii Paris I Panthéon-Sorbonne (1970-1975) şi director asociat la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Este comandor al Legiunii de Onoare.

Pe lângă activitatea academică, Jean Delumeau este şi un istoric creştin angajat în viaţa Bisericii Romano-Catolice  şi sprijinitor fervent al ecumenismului, al dialogului între culturi şi religii.

Evenimentul este organizat de Universitatea din Bucureşti, împreună cu Fundaţia Culturală „Erbiceanu” (www.fundatia-erbiceanu.ro), Colegiul „Noua Europă” şi Centrul de Istoria Imaginarului din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din București.

Informație preluată via oglinda.net. Știrea integrală o puteți citi aici.

Cărțile lui Jean Delumeau traduse în românește (inclusiv volume colective sau scrise în colaborare):

Teatru radiofonic: Valeriu Gafencu – Sf. închisorilor

Miercuri, 19.10.2011, ora 21.05, la Radio România Actualități, PREMIERĂ: „Valeriu Gafencu – Sfântul închisorilor”. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuţie: Dan Puric, Maria Ploae, Mihai Bica, Mircea Rusu, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Petru Hadârcă, Orodel Olaru, Alexandru Nedelcu, Dan Săndulescu, Dan Cogălniceanu, Ioana Iacob, Magda Duţu, Costin Manoliu, Stelică Muscalu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Magda Duţu.

Pentru mai multe informații legate de cine a fost și ce a făcut Gafencu, se poate consulta site-ul dedicat lui.

S-au păstrat și niște scrisori ale lui Gafencu, reunite într-un volum întitulat Calea spre fericire, iar pe site-ul indicat mai sus găsiți și câteva poezii.

Călugărul Moise Iorgovan a adunat mărturii despre viața lui Valeriu Gafencu pe care le-a reunit în cartea Sfântul închisorilor (Alba-Iulia, Ed. Reîntregirea, 2007).

Dostoievski cu ziarul „Adevărul”

 

Începând din 29.06.11, timp de 12 săptămâni, urmează ca în fiecare miercuri să apară câte un volum din opera lui F.M. Dostoievski, cuprinzând toate romanele și microromanele uriașului scriitor rus din secolul XIX. Programul complet al aparițiilor îl puteți vedea aici.

Articolul de mai sus suține că vom avea parte de o traducere semnată de Antoaneta Olteanu. Faptul este infirmat, în parte, de datele primului volum din Frații Karamazov, care o indică drept traducătoare pe Elena Vizir(u).

De asemenea, în colecția cărților „pe care trebuie să le ai în bibliotecă” a apărut și Idiotul, în traducerea lui Nicolae D. Gane, șansele fiind destul de mari ca această variantă să fie inclusă și în noua colecție. Deci o treime din colecție poartă semnătura altor traducători. Însă am cere prea mult unui ziar(ist) dacă am solicita mai multă precizie. Plus că articolul e scris cu vădite intenții publicitare. Celelalte titluri se pare că vor fi totuși semnate de d-na Olteanu, ca traducător.Citește mai mult »

De sezon

Muzică

Am aflat (via Vasile Tomoiagă), cu surprindere, că un artist român de primă mână (în domeniul în care activează) nu folosește praznicul Paștelui ca să facă bani. Așadar, de pe site-ul personal al Paulei Seling puteți descărca 15 piese de Paște, reunite sub titlul La umbra crucii tale. Cu acest prilej am aflat și cine cântă o piesă pe care o ascult cu plăcere de ani de zile, însă n-am știut prea multe despre proveniența ei (e drept că nici nu s-ar putea spune că m-am strofocat prea tare).

Carte

Mai vreau să semnalez și apariția cărții Cămașa lui Cristos, de Lloyd C. Douglas. Ca tematică, e foarte potrivită cu evenimentele pascale, însă de data asta e vorba de o chestie pe bani. Această variantă în limba română (cu toate bunele și relele) mi se datorează, fiindcă m-am ocupat de traducerea volumului. Aștept cu interes eventualele impresii ale criticilor din breaslă. Aici puteți citi gratuit vreo 25 de pagini din cele peste 600 ale cărții.

Blog

Nu că ar avea directă legătură cu această săptămână de mare însemnătate pentru creștini, dar pur și simplu s-a nimerit să se întâmple în această perioadă. S-a lansat blogul oficial al grupului Cuvinte la Schimb. Cine știe nu mai are nevoie de explicații, iar cine nu știe se poate documenta direct de la sursă.

Componente PC de vânzare

Vând:

  • Kit Dual Channel Corsair 4Gb (2x2Gb), DDR 3, 2000 MHz, radiator – puteți vedea amănunte despre produs aici și aici – 220 lei;
  • Placa video Leadtek nVidia GeForce GT430, 1024 Mb, GDDR 3, 128bit – pe care o puteți vedea aici – 220 lei.

Ambele produse sunt în garanție (au fost achiziționate în urmă cu 1 lună și jumătate) și sigilate. Placa are garanție 24 de luni, iar memoria RAM are garanție pe viață.

Călătorie pe mare cu Zori de Zi (trailer)

UPDATE: Începând din 3 decembrie, filmul rulează deja în România, în format 3D.

Sunt încântat să semnalez variantele de trailer pentru Călătorie pe mare cu Zori de zi, ecranizare după cartea omonimă a lui C.S. Lewis. Aici mă văd silit să fiu prudent. Nu știu, în realitate, cât de omonim va ieși titlul filmului, de vreme ce am văzut ce pot domniile-lor traducătorii. Volumul Șifonierul, leul și vrăjitoarea (care în engleză se cheamă: The Lion, the Witch and the Wardrobe) a devenit în românește Leul, vrăjitoarea și dulapul. Orice s-ar spune, șifonier e un cuvânt mult mai… mănos decât dulap. Primul te trimite la propriile amintiri din copilărie, la nostalgii și aventuri, pe când celălalt te trimite cu gândul la tâmplar și la pal melaminat.

Dar nu vă mai țin acum de vorbă, ci vă las să urmăriți toate cele 3 variante de trailer pe care le-am găbuit și vă mai zic după aceea. Doar atât mai adaug aici că mă bucur că filmul ce urmează să se lanseze în preajma Crăciunului nu mai este produs de Disney.

Citește mai mult »

Daniel Fărcaș – Lansare de carte la Cluj

Potrivit site-ului Polirom și după propria mărturie a autorului, joi, 27 mai, ora 18.00, va avea loc la Cluj Napoca (în incinta Librăriei Humanitas) lansarea cărții Meister Eckhart. Misticul din căușul ochiului. Vor prezenta conf. univ. dr. Alexander Baumgarten, conf. univ. dr. Ion Copoeru și sculptorul Liviu Mocan (pe coperta cărții este reprodusă lucrarea Invitation/Décalogue realizată de către sculptorul clujean cu prilejul Anului Calvin).

Chiar dacă e greu să numești strategică lansarea unei cărți de filosofie, cred totuși că un astfel de eveniment în urbea natală a autorului ar fi trecut aproape neobservat. Cum despre  domnii Baumgarten și Copoeru știu din auzite că sunt personaje simpatice, iar Liviu Mocan poate fi deosebit de pitoresc, cred că cei care vor participa nu vor avea decât de câștigat.

Îi dorescCitește mai mult »