Postat de: Teofil Stanciu | 09/04/2016

Dumnezeu nu-i claustrofob

Povestea apocrifă a melodiei „Despre smerenie”

Biserica de lemn din Mănăstirea Bârsana (sursa)

Biserica de lemn din Mănăstirea Bârsana (sursa)

Un grup de contribuabili onorabili și celebri au decis că, de vreme ce marea catedrală a „Mântuirii Neamului” se construiește inclusiv din banul public, e cu totul îndreptățit să-L caute pe Dumnezeu să vadă dacă se prezintă la „locul de muncă”.

Dar unde să-L caute și cum? Pe cine să întrebe? De unde să pornească? Încotro să se îndrepte și în ce calitate veneau domniile lor cu căutarea? Cum să se prezinte? Vor fi voind să-L caute pe Dumnezeu sau numai doreau să știe dacă El are de gând să se arate prin viitoarea catedrală? Cine știe… fiindcă nu avem răspuns la aceste întrebări.

Profitând de visul profetic căpătat în chip providențial de către unul din grup, contribuabilii onorabili au decis să-și asume revelația confratelui lor și să tragă concluzia finală, ultimă și peremptorie: Dumnezeu nu s-a prezentat încă pe șantierul în lucru, dar nici nu are vreo intenție să vină ulterior, când mega-construcția va fi gata. El este, se pare, megalofob.

Dar să zăbovim nițel asupra omului cu visul și cu revelația. Evident că, dacă l-a căutat pe Dumnezeu printre betoane, macarale, înjurături de muncitori (care se manifestau astfel fie din cauză că erau cam neumblați pe la biserică, fie din pricina vreunei vătămări corporale intempestive), îndemnuri la donații, fierăraie, praf de șantier, ocări seculariste, nemulțumiri civice și toate alea, nu avea cum să-l găsească.

D-aia a fost „răpit” în viitor și i s-a dat posibilitatea să-l caute pe Dumnezeu și în clădirea terminată. Cum nu l-a găsit, și-a luat picioarele la spinare și a ajuns, după spusele lui, la o băsearecă de lemn (numele arhaic se potrivește cu materialul, d-aia l-am introdus) unde… surpriză, pe suprafața mică L-a găsit repede.

*******************************

Ei, acum rămân totuși câteva lucruri care nu sunt cu totul elucidate. Mai întâi, se pare că toți contribuabilii porniți în această călătorie aveau convingerea că Dumnezeu poate fi găsit, deci de aceea L-au și căutat. Ceea ce e bine. Și toți l-au găsit cam în același loc. Ceea ce e puțin straniu. Însă ce relație există între Dumnezeu și contribuabil? Asta este o întrebare ce ne pune pe gânduri.

O altă problemă nelămurită este de ce nu preferă Dumnezeu materialele ecologice. Lemnul, se știe, a devenit un material sensibil în patria noastră. Dacă ar trece toată creștinătatea pe structură lemnoasă… n-ar deveni asta o catastrofă ecologică? Nu s-ar asocia pe față cu vânzătorii de neam și țară?

Nu în ultimul rând, s-a arătat o problemă cu iz de conspirație și asta zău că mă irită. Se pare că unii știau de mai multă vreme că „Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici”, dar au tăcut chitic, lăsând alte confesiuni creștine (mai neexperimentate) să se arunce inconștiente spre materiale arogante și spații cât le permiteau bugetele și sponsorizările de mari. Or asta-i cam urât din partea lor.

Ar mai fi la mijloc și suspiciunea pe care o stârnesc cei care știu foarte precis preferințele lui Dumnezeu în materie de arhitectură și nu numai. Dar toate astea sunt observații colaterale și poate chiar răutăcioase, așa că mai bine revenim la firul povestirii.

*******************************

După ce contribuabilii au stabilit unde poate fi întâlnit Dumnezeu și după ce ei înșiși au verificat și li s-a confirmat, s-au prezentat în păr să spună și la popor cum stă treaba. Frumos! Așa că au mers să înregistreze într-un studio, dintr-o clădire care nu era din lemn și care avea spații mari, nu mici. Și atunci au realizat cu surprindere că nu și-au pus problema dacă și Dumnezeu va lua parte la înregistrări și la repetiții. Sau dacă le dă binecuvântarea.

Problema nu e chiar așa de simplă, căci realizatorii mizau pe iscălitura divină care să le garanteze produsul final. Însă, iată că se aflau în impas. Dacă Dumnezeu se răzgândise? Dacă nu le spusese chiar totul? Dacă prefera și alte materiale și alt gen de spații? Dacă vor fi înțeles greșit? Deși erau ei contribuabili cinstiți, mergeau pe cheltuiala minimă, trebuia să aibă dreptate. Dar oare…?

Așa se face că a început să-i roadă viermele îndoielii. Un vierme tare perseverent și mârșav. Însă cu puțină încurajare reciprocă, cu oleacă de gândire pozitivă, cu presiune din partea producătorilor și a finanțatorilor, contribuabilii noștri au decis că nu-i drum ‘napoi. Mai ales că aduce ghinion să renunți, după cum spuneau unii. Dintre ei.

Atunci le-a dat prin minte că spune ceva la Scriptură despre staul, despre răstignire. Deci spații mici și lemn. Și și-au zis că trebuie să fi fost adevărat visul profetic providențial. Că altfel era cât pe ce să-și aducă aminte de salariile și încasările lor frumușele, care-i împing fără să vrea în capul listei cu risc de opulență civică. Și i-au ars o înregistrare memorabilă.

Happy-end-ul e că acum toți cred în Dumnezeu și toți caută spații mici și diverse chestii din lemn. Totul e să nu exagereze. Și să nu se încurce. Nici cu spațiul, nici cu lemnul. Nu se știe însă dacă au mai apucat să elimine cumva riscul opulenței individuale, ca să fie mai în acord cu minimalismul și tâmplăria simplă pentru care Dumnezeu și-a declarat adeziunea.


Responses

  1. Frumos. Totusi cantecul se termina cu „eu cred…”. Si eu cred ca nu se refera la vreun articol din marturisirea de credinta, ci e pur o parere personala. Iar parerea lui personala despre ce prefera Dumnezeu, chiar nu ma intereseaza… cred.

  2. Reblogged this on Romania Evanghelica.

  3. Frumos ! Faci omul sa gandeasca , asa cum stii tu s-o faci ….

    Multam !

  4. […] Dumnezeu nu-i claustrofob (drezina) 13. Pastor evanghelic impuscat in timp ce predica Cuvantul lui Dumnezeu intr-un autobuz […]

  5. […] Dumnezeu nu-i claustrofob […]

  6. […] Laura Bretan si Corul Maranata (dininimapentrutine) 18. Dumnezeu nu-i claustrofob (drezina) 65. Eu cred că Dumnezeu preferă postmodernismul – un remix personal (dyobodiu) 81. […]

  7. Atacuri directe. Dușmanul intră în cetate deja. Iar cetățenii dorm sau petrec.

    1. E Postul Mare. An de an sunt tot mai multe atacuri care sunt declanșate în posturile creștine.
    2. Sunt 33 de participanți (34 – Grigorie Leșe).
    3. O asemănare izbitoare cu dezicerea evreilor de Hristos când El le este înfățișat de către Pilat. Mulți dintre ei nu sunt ortodocși dar cei care sunt au ridicat piatra.

    Îmi pare rău. O să ascult piesa însă pe 1 decembrie 2018. Dacă nu cumva se va așterne uitarea peste ea cum bine zicea cineva pe net: ce-i taxi ca taxiul trece.

  8. http://adevarul.ro/locale/constanta/parintele-tanasescu-hristos-numeste-templul-ierusalim-facut-piatra-casa-tatalui-meu-dumnezeu-problema-piatra-templulu-nu-1_570a60025ab6550cb8d4f933/index.html

    trecand peste faptul ca nu s-a putut abtine sa nu atace protestantismul si pocaitii (ca parca am avea fiecare biserica de apartament), preotul Tanasescu ne aminteste de ceva ce nu ar trebui sa uitam daca am citit Biblia macar odata: templele lui Dumnezeu din Ierusalim au fost mari si din piatra. da, era si lemn pe acolo, dar sigur n-au fost biserici maramuresene de lemn, in care sa incapa maxim 50 de oameni.

    P.S.1
    faci biserica mare din beton? #spitalenucatedrale
    faci biserica mica din lemn? #colectiv

    nicicum nu-i bine cu astia.

    P.S.2
    daca Dumnezeu prefera spatiile mici de ce a facut universul atat de mare? de ce n-a facut numai Soarele, Luna si Pamantul? #gradinitenugalaxii.

  9. Și așa de ultimă oră: alegerile!

    ”Mass merdia” românească este pregătită pentru alegeri. Cu ajutorul acestui clip se sondează electoratul bisericos.

    Prima primadonă (pleonasm) Udrea deja s-a înfipt înaintea tuturor. A tras de urechi trupa Taxi, pe toți participanții la clip și ne face și o enumerare de păcate capitale.

    Urmează sigur și alte fumigene până de Paști. Sau de 1 mai muncitoresc?

  10. […] Dumnezeu nu-i claustrofob […]

  11. […] Dumnezeu nu-i claustrofob […]


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: