Postat de: Teofil Stanciu | 13/02/2016

Teme în declarația comună semnată de papa Francisc I și patriarhul Chiril

(Screen capture)

(Screen capture)

Mărturisesc că sunt foarte curios care vor fi nodurile din papura acestui document pe care le vor descoperi confrații noștri evanghelici. Sper însă că vor băga de seamă și temele esențiale. În orice caz, documentul merită citit integral.

Sunt abordate cam toate temele fierbinți ale momentului, atât în plan politic, cât și în plan religios. Persecuția creștinilor în Orientul Apropiat (beneficiază de un spațiu amplu), situația din Ucraina, agresivitatea secularismului în Europa, valorile familiei creștine tradiționale, probleme bioetice, divergențele dintre ortodocși și greco-catolici, problema sărăciei și a consumerismului, strategii de acțiune comună, recunoașterea rănilor vechi și noi pricinuite de Schismă, problema dreptului la viață, mărturia creștină, problema prozelitismului.

Un document istoric (aici în franceză și italiană) ce reunește în 30 de puncte multe dintre preocupările care-i frământă în egală măsură și pe creștinii de alte confesiuni, structurate pe un solid schelet de versete biblice și teme teologice (pace, iubire, compasiune, curaj, sacrificiu, mărturisire, morală etc.).

Comentariu tendențios: sunt convins că dacă la Havana avea loc o mare cruciadă de evanghelizare la care predica un personaj evanghelic renumit, s-ar fi considerat că e vorba despre un adevărat eveniment providențial, o minune prin care Evanghelia ajunge să fie predicată chiar în capitala uneia dintre țările conduse de un dictator comunist. Nu cred că evanghelicii ar trebui neapărat să se entuziasmeze, dar sigur ar trebui să citească atent (și critic, fără-ndoială, dar fundamentat teologic , nu conspiraționist și cârcotaș) declarația celor doi lideri religioși.


Responses

  1. Reblogged this on Christ4roNews.

  2. Reblogged this on Romania Evanghelica.

  3. Eh, suntem destul de ”cârcotași” cu ”personalitățile” evanghelice, de ce nu am onora și pe alții cu ”prețiozitatea” (tendențioasă sau nu) gândirii noastre critice?🙂

    • Ba putem fi și cu alții exact la fel, dar acum ar fi unmoment potrivit pentru altfel de abordare. Atâta tot.

  4. atunci renuntam la ”comentariul tendentios” si totul e pace si armonie.

  5. tocmai vazand comentariul poate ca nici altii nu vor renunta la ”tendintele lor” – inteleg sugestia pe care o faci, sunt de acord cu ea dar pedagogia asta trebuie sa fie consistenta ca sa dea roade.

  6. Reblogged this on Pro(-)scris.

  7. Teo, nu le da idei,😦 că spre rău ne zboară gândul și așa mai repede și numa ce vezi că lumea s-a și isterizat. Nu deschide de pe acum porțile criticilor viitoarelor analize posibil negative, lasă-le prima dată să apară ele, nu le și întâmpina, că suntem – cred eu – prea contaminați deja cu ce nu e bine și ce poate să nu fie bine. Spune-ne mai bine ce ai apreciat la întâlnirea asta, ce E de apreciat (și din partea altora) eventual; ce avem de învățat (că avem destul) de la ei. Dacă vrei să prevezi criticile, atunci poate ar fi mai bine să dai spre public numai antidotul. ca să ne mai vindecăm. Că se scrie prea mult, mult prea mult despre ceea ce e ne-admirabil, ne-îngurgitabil, posibil suspect și atenția noastră rămâne fixată tot pe ceea ce e negativ. Avem nevoie de atenție îndreptată spre ce e bun, că asta ne e mult mai greu să facem de unii singuri.😦

  8. […] Teme în declarația comună semnată de papa Francisc I și patriarhul Chiril […]

  9. Cristian Câmpeanu: Cine l-a făcut pe Kirill „papă ortodox” și noi n-am aflat?

    „Alegerea lui Kirill drept „lider ortodox” a fost deliberată din partea Romei, determinată politic și, din păcate în contra deschiderii pe care a arătat-o papa Ioan Paul al II-lea către creștinătatea răsăriteană atunci când a ales Bucureștiul pentru prima sa vizită într-o țară ortodoxă.

    Comunicatul comun, descris drept „istoric” nu conține nici cel mai mic pas înainte în privința disputelor teologice și canonice. Conține însă puncte de vedere comune în privința, ei bine a punctelor de vedere comune privind secularismul și declinul moralei creștine, care sunt chestiuni grave, dar banale și sigure din punct de vedere diplomatic, dar și o poziție comună față de conflictul din Siria și persecuția creștinilor.”

    http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/cine-l-a-facut-pe-kirill-%E2%80%9Epapa-ortodox–si-noi-n-am-aflat–407247

    • Păi nu cred că sunteți nici ortodox nici catolic. Așadar doar pentru că sunteți român nu cred că aveți de ce să puneți întrebări de acest gen.

      Cât despre articol … propagandă. Nici măcar adevărul istoric nu îl deține. (A mai existat un rus ortodox care prin 14xx a semnat o unire cu Roma. Și țarul nu l-a mai primit înapoi. )

      Pe scurt:
      – întâlnirea celor doi privește direct bisericile catolice și ortodoxe. indirect privește pe toată lumea.
      – condamnă prozelitismul.
      – condamnă parteneriatele civile.
      – condamnă morțile mucenicilor din ziua de astăzi.
      – nu se ia de alte religii.
      – conține elemente de recunoaștere și identificare a Bisericii. Chiar dacă nu și de comuniune.

      Sper să nu vă supăr. Dar dvs bagatelizați ceva ce unor creștini li se pare important.

      De ce să vă cred pe dvs și nu pe cei doi? Că îmi dați un citat dintr-un ziar anticreștin?

  10. cum scrie si in articolul din RL, acest gest, desi impresionant la prima vedere, se dovedeste a ridica niste probleme. cam ca tot ce face Papa Francisc, de fapt. nu zic ca nu-i un gest ce nu trebuia facut, insa la o analiza mai minutioasa mi se pare ca lasa un pic de dorit.

    mi-a placut totusi ca-i plin de citate si versete, inclusiv acea idee de a nu incerca sa se atraga credinciosi dintr-o confesiune in alta fiind fundamentata biblic. acum, daca s-ar aplica si evanghelicilor ar fi si mai frumos. mi-a mai placut ca s-a raspuns la acele temeri cum ca Vaticanul ar fi pe punctul de a recunoaste casatoriile „acelea”. si asta e foarte important.

    ce-as dori eu e un fel de declaratie comuna (si acest document este un bun inceput) care sa poata fi ratificat de mai multi capi ai diferitelor biserici si denominatiuni (Patriarhiile Romaniei, Serbiei, Bulgariei, Greciei, organizatii gen Southern Baptist Convention, conduceri nationale ale diferitelor culte). asta ar trimite un mesaj mai puternic de unitate, si poate ar indemna si o actiune de curatenie in randul unor denominatiuni sau biserici nationale sau locale care s-au cam departat doctrinar de Biblie. prin Suedia e o biserica pastorita de o lesbiana – chestia asta ar trebui rezolvata si oficial, nu doar sa se spere c-o sa dispara de la sine.

    de fapt cred ca un sinod ecumenic ar cam fi necesar in aceste vremuri. si nu neaparat pentru a da declaratii evidente de genul „omorarea crestinilor este un lucru rau”, ci si pentru a stabili niste pozitii pe subiecte cum ar fi bioetica si cosmologia. cea din urma genereaza probleme de imagine crestinismului, echivalente cu a sustine ca Pamantul este plat. si apoi, hai sa avem Pastele si Craciunul toti odata!

  11. Reblogged this on Persona and commented:
    Teo despre intilnirea intre Francisc si Kiril si documentul semnat de ei la Havana. Dar si despre lipsa de interes a evanghelicilor pentru acest important eveniment ecumenic

  12. Macar cele doua biserici daca s-ar uni si tot ar fi ceva. Sunt mari si sunt vechi. Acum intr-o lume secularizata cand insasi ideea credintei in divinitate e pusa din ce in ce mai des in discutie, diferentele doctrinare (cu toata importanta lor) ar trebui plasate intr-un alt plan.

    Dupa parerea mea pericolul ar fi in eventualitatea unor concesii prea mari facute secularismului. Daca Biserica renunta sau cedeaza teren in cazul unor ,,piloni” ai doctrinei sale inseamna ca-si pune in pericol dumnezeirea sa. Inseamna ca este o institutie aflata ,,sub vremi”. Daca nu face nicio concesie iar nu-i bine ca se mentine status quo-ul de pana acum care-i mentine ,,ruptura”. E ca mersul pe sarma.

    Cred ca doua mari provocari al Bisericii in prezent in lupta ei cu secularismul sunt problema legiferarii relatiilor homosexuale si a avortului.

    Problema cosmologiei si a aparitiei omului e mai nuantata si neclara, aici niciuna din parti n-are dovezi certe. Suntem pe taramul ipotezei.

    S-a mai pus in discutie si problema interzicerii prozelitismului care tine de fapt tot de ofensiva seculara. Daca e vorba de interzicerea prozelitismului intre confesiunile crestine asta poate fi acceptata dar ce ne facem cu celelalte religii ? Pentru ca in acest ultim caz, daca s-ar fi respectat de la inceput principiul ,,nu fura credinciosii altei religii” atunci nici crestinismul, nici islamismul si nici chiar buddismul nu ar fi existat astazi. Toleranta atat de laudata se traduce adeseori prin indiferenta.

    • Păi prozelitismul e una iar Evanghelizarea e alta.

      Desigur și evanghelizarea e diferită între diferitele culte creștine.🙂

      Revenind la prozelitism, nu poți fi mai creștin sau mai puțin creștin.

      • ei nu… pentru unii pocaiti esti din ce in ce mai putin crestin cu cat mergi la o biserica mai indepartata doctrinar. si asta poate fi chiar in cadrul aceluiasi cult. mare fericire pe alta confesiune care e recunoscuta ca si crestina🙂

        principiul citat nu e sa nu furi credinciosii altor religii, ci sa nu faci re-evanghelizare intre crestini. crestinismul nu recunoaste valabilitatea altei religii, pentru ca cine nu are pe Hristos nu este mantuit. si cine-L are este crestin.

        • apropo de prozelitism: totul e frumos la nivel declarativ, pana cand ai nevoie de serviciile oficiale ale unei biserici, sa spunem o cununie. atunci regula nu se mai aplica, si cine nu-i din confesiunea respectiva e considerat pagan:

          http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/cum-sustine-familia-biserica-ortodoxa-povestea-iubire-mixta-intre-german-romanca-interzisa-bor-1_56c360335ab6550cb8e05f81/index.html

          singura exceptie de care stiu e ca cele trei mari culte evanghelice din Romania care practica botezul la maturitate isi recunosc recipoc valabilitatea botezului. in rest ai de facut o alegere dura: ori te convertesti fortat, ori minti, ori renunti. cam asta sta treaba cu crestinismul relativizat.

          • Bote!ul la ortodocsi e considerat unic. Chiar daca nu e dupa tipic. Daca e facut in pripa tot nu se repeta .( vezi n. Steinhardt ).

            Trebuie doar ca la botez sa fie rostita fraza In Numele Tatalui al Fiului si al Sfantului Duh.

            Adica un iehovist sau unitarian etc la ortodocsi va fi rebotezat. Restul vor fi doar mirunsi.

            Cat despre casatorie sunt chestii fortate in ziar.

          • eu am in familie niste cazuri de poticniri si piedici serioase in privinta casatoriilor interconfesionale. si mai stiu si parerile generale care in general sunt nefavorabile acestor aranjamente, din cauza rationamentului „noi suntem adevaratii crestini, restul sunt pagani”. din nefericire concluzia articolului este corecta: desi la nivel declarativ bisericile sustin familia traditionala, in practica acolo sus e un asterisc si nota de subsol spune „doar intre membrii confesiunii noastre”.

            ce mi se pare inexact in ziar este despre ce Biserica Evanghelica din Romania se vorbeste. pentru ca eu ma gandesc la BER sau la BCER, dar se pare ca articolul face referire la Luterani (Biserica Evanghelica C.A.). dar de ce sa astept mai mult de la un ziar laic? ca doar nu-i ca si cum ar putea sa se documenteze pe internet si sa scrie corect numele denominatiunilor…

          • Eu am chiar dubii că tema ar fi reală. Că ar exista un răspuns de la Patriarhie. etc.

            Motive:
            – BO respectă tradiția familiei chiar dacă este eterodoxă. Pe principiul că soțul/soția se mântuie prin celălalt.
            – ziarul face confuzii și se plimbă doar printre păreri.

            Realitatea este că în fiecare zonă există un episcop. Și ce decide el așa se face. În România căsătoriile se fac mixte real doar dacă copiii vor fi botezați ortodox și își dă acordul episcopul. În străinătate episcopii zonali (sunt pe Italia, Europa de N, Meridională și cred că Spani) decid singuri. Adică este f posibil ca în Germania să se poată căsători un ortodox cu un luteran, doar dacă dă asigurări sincere că vor boteza copiii ortodox.

          • Legat de familiile heterodoxe trebuie sa va spun ca eu am un prieten foarte bun din copilarie a carui familie se prezinta la capitolul botez in felul urmator: el si cu tatal sunt botezati in cultul evanghelic iar mama si sora sunt ortodoxe. Deci se poate …

            Sa fim seriosi, in ciuda unor posibile oprelisti conjuncturale daca se vrea se poate.

            Imi vine in minte aici si afirmatia Apostolului Pavel cum ca ,,sotul necredincios se sfinteste prin sotia necredincioasa si invers”. Deci daca prin casatorie se poate sfinti chiar si un necredincios e oare mai greu sa se sfinteasca un credincios de alta confesiune ?

          • si cum s-au casatorit mama ortodoxa cu tatal evanghelic? mai exact, la care biserica? sau pe atunci erau amandoi ortodocsi? si, ca sa nuantam, despre ce „evanghelic” vorbesti? asa, la modul generic, sau chiar din BER sau BCER? cel mai aproape de ortodoxie sunt cei din BER (tudoristii), care au in comun botezul copiilor.

            asa, povesti cu „daca se vrea se poate” am si eu in familie. ideea e cum ajungi „sa poti”. ar trebui sa fie mai usor. mie si-acum mi-e frica sa nu-mi dea vre-un preot ortodox cu crucea-n cap ca-s pocait🙂

          • Amicul face parte din cultul evanghelic iar tatal a fost asa de dinainte de casatorie. Acum din care cult evanghelic facea parte exact nu stiu ca sa spun. Dar stiu ca era evanghelist si nu baptist sau penticostal desi atunci cand se ducea la adunari primea vizite si din celelalte doua confesiuni amintite.

            Acum daca un cult precum cel evanghelic se ,,farama in paispe” la randu-i si exista si aici ,,factiuni” mai ingaduitoare sau mai putin ingaduitoare cu doctrina ortodoxa asta marturisesc ca ma depaseste.

            Iar treaba cu ,,datul crucii in cap” tine mai mult de lipsa de buna crestrere decat de doctrina. Iar ca sa fac o gluma grosiera (si sper ca nu mi-o vei lua in nume de rau) iata ca noi avem cu ce va da in cap voua pe cand invers … :))

            Repet, uita te rog gluma daca-i prea groasa🙂

          • aplicam „sola scriptura” in format mai mare si cu coperti groase🙂

          • … format mai mare si cu coperti groase … bine, bine dar vedeti ca noi si catolicii am facut-o demult. Si avem si ferecatura … :):)

            Vai de mine unde am dus discutia. Noi ne ,,duelam” amical pe net, satirizand de fapt ceea ce se intampla pe viu in unele colturi de tara. Din pacate acum in plina secularizare. E trist.

          • pentru lamurire in chestiunea crestinilor evanghelici (termen folosit propriu, nu generic):

            https://dambovitaevanghelica.wordpress.com/biserica-evanghelica-romana/istoric-biserica-evanghelica/

            pe scurt: Biserica Evanghelica Romana este rezultatul unei incercari de reformare pornite in cadrul Bisericii Ortodoxe Romane (mai exact de la Tudor Popescu si Dumitru Cornilescu). Caracteristicile distinctive principale sunt ca practica botezul copiilor si nu practica zeciuiala.

            Biserica Crestina dupa Evanghelie este un cult pornit in Irlanda cu denumirea „Plymouth Brethren”, mai asemanator doctrinar cu baptistii (botezul la maturitate).

            ingaduinta fata de doctrina ortodoxa depinde de la om la om, si oricum se opreste la inchinarea la sfinti, fecioara Maria si icoane (asta-i valabil pentru pocaiti in general). daca fiul din povestea amintita a fost botezat cand era mic, probabil vorbim despre membri BER. daca a fost botezat la maturitate, BCER. oricum, la nivel de credinciosi simpli sunt in general relatii de prietenie cu baptistii si penticostalii (acestia din urma parca mai putin prezenti in sudul tarii, unde este concentrat BER). problemele, ca intotdeauna, pornesc de la varf.

          • Multumesc pentru lamurire. E binevenita.

        • Termenul ,,furt” apare cu ghilimelele de rigoare. Oricum, din punctul nostru de vedere ca si crestini e bine ca s-au,,furat”. Religia si democratia nu merg pe acelasi drum.

          Trebuie lamurit si termenul de propaganda religioasa. Unde incepe si unde se termina aceasta ? In caz ca putem stabili clar aceste limite.

          • furtul asta cred ca e legat strict de anumite apecte materiale. cand oamenii ajung sa-si schimbe denominatiunea pentru anumite foloase lumesti sau pentru a scapa de persecutii, ala e furt. cand omul e convins in sufletul sau ca anumita denominatiune reprezinta modul corect de inchinare si schimba tabara (nu-mi place cuvantul „conversie”), atunci nu cred ca e un furt.

            nu sunt sigur cat de bune au fost furturile istorice (crestinarile fortate ale popoarelor, si aici ma refer strict la prima generatie de oameni botezati mai mult sau mai putin fortat). e o problema la care ma gandesc de multi ani.

            dau un exemplu bland, exact ca cel din articolul de mai sus: avem un baiat si-o fata, unul ortodox, celalalt pocait. conditia pentru cununia religioasa este ca amandoi sa fie din acelasi cult (nu e suficienta religia). este necesar un botez (uneori chiar si al parintilor, nu doar al baiatului/fetei). intreb eu: un botez facut doar ca sa se poata face casatoria, fara ca persoana sa creada cu adevarat in acest act, este valabil? este drept sa se impuna asa ceva? eu zic ca NU, si cei care folosesc asemenea piedici doar ca sa-si creasca numarul enoriasilor ar trebui serios sa se intrebe daca fac munca Domnului sau doar umbla dupa numere si statistici.

          • Cand am scris ,,furt” m-am pus in situatia celui care priveste problema prozelitismului cu indignare. Si am pus ghilimelele pentru ca eu nu ma indgnez deloc. Am studiat si eu termenul de prozelitism si el este asociat cu propaganda. Adica ,,a propaga” o idee, un mesaj. Evanghelizarea inseamna tot propagare de mesaj, deci … Nu vreau de loc sa apar drept Gigi Contra dar eu nu vad o diferenta substantiala intre evenghelizare si prozelitism.

            Iar legat de modul de convertire aici intr-adevar sunt multe de spus. Au fost si convertiri in masa cum au fost si convertiri individuale. Spre deosebire de catolici si protestanti, in cazul ortodocsilor de sute de ani nu poate fi vorba (din cate stiu eu) decat de convertiri individuale. Unii nu vad aici o caracteristica a confesiunii cat mai degraba o realitate istorica. Cu exceptia Rusiei niciun popor majoritar ortodox n-a fost expansiv in ultimul mileniu. Iar daca vorbim de rusi ar trebui de vazut cata munca de evanghelizare au facut la popoarele din Siberia sau mai aproape de noi, in Polonia pe vremea extinderii lor in acest spatiu. Pe cand catolicii sau protestantii … Sa ne amintim ca peroada coloniala a fost in mare si una a misionarismului. Aici iezuitii sunt campionii. Campioni ai convertirii in masa.

          • La convertiri ortodocs-catolici as putea adauga un capitol dramatic precum ,,intinderea” ortodocsilor peste grec-catolicii din Romania la inceputul perioadei comuniste. Dar acolo nu cred ca poate fi vorba de o actiune de convertire in masa ,,clasica” ci mai degraba o facatura. In sfarsit, e de discutat …

          • ii dam material lui Teofil pentru cateva luni🙂

      • care este diferenta dintre prozelitism si evanghelizare ?

        • prozelitism: sunt crestin dupa evanghelie si incerc sa atrag spre biserica mea crestini ortodocsi, baptisti, etc.

          evanghelizare: sunt crestin si incerc sa atrag spre Biserica musulmani, hindusi, atei, etc.

          sa ma corecteze cineva daca am gresit.

          • Asa vad si eu lucrurile. Daca eu vad intr-un NP un viitor ortodox, atunci am cazut la dreapta.🙂.

            As mai face o observatie.

            La crestinii ortodocsi evanghelizarea nu poate fi facuta decat de catre apostoli sau tri

          • trimisii acestora. Adica in zilele noastre de catre episcopi si de trimisii lor in acest scop.

            Nu este exclusa o crestinare individuala de la mirean la necrestin, dar ea nu e facuta in masa sau din usa in usa. Ci maxim de a ajunge nas de botez sau participare la mirungere.

          • imi pare rau, dar eu am constatat ca institutia nasului ortodox e cam nefunctionala in zilele noastre. greu gasesti pe cineva care sa fie cu adevarat un parinte spiritual. de fapt tot botezul ortodox a ajuns sa fie privit doar ca un prilej de petrecere si bautura. de multe ori copilul nici nu mai conteaza, ce sa mai zic de adevarata semnificatie a ritualului.

  13. Iar ca sa mai adaug ceva la problema prozelitismului (sau mai frumos spus, evanghelizarii) nu putem sa nu remarcam disproportia dintre catolici si protestanti pe de o parte si ortodocsi de cealalta. Deci, ca sa fiu un pic malitios🙂 mai mult are a se teme de prozelitism patriarhul Chiril decat papa Francisc I …

    • discutia despre prozelitism nu poate fi completa decat daca sunt implicati si reprezentanti ai cultelor evanghelice, asuprite si defaimate de ambele mari biserici (desigur, nu de conducere, ci la nivel mult mai jos, insa probabil incuviintat tacit de sus). altfel discutia e e fix ca si pactul Ribbentrop-Molotov sau intelegerea de la Yalta: cei mari (in aceasta parte a lumii) se inteleg cum sa imparta teritoriul peste capul celor mici (vezi semnalele ca pocaitii sunt asupriti in Rusia si Ucraina).

      acum, ca sa fiu corect, nici cu evanghelicii care ii considera pe catolici si ortodocsi necrestini si mereu ostili nu pot sa fiu.

      deci exprimarea din documentul de fata mie imi pare ca o intelegere fix intre catolici si ortodocsi. in privinta altor denominatiuni, sezonul la prozelitism e deschis.

  14. o analiza interesanta:
    http://adevarul.ro/international/in-lume/mizereligioase-geopolitice-escalala-havana-1_56c6ab2c5ab6550cb8f76c8f/index.html

    • Interesant. Articolul e plin de politică dar și de informații.

  15. […] Teme în declarația comună semnată de papa Francisc I și patriarhul Chiril […]


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: