Cât e de simplu să obții de la CNAS dovada că ești asigurat (cazul PFA)

(Sursa)

Poate că ați prins știrea care anunță că fiecare asigurat are acum posibilitatea să verifice direct pe site-ul CNAS dacă figurează sau nu ca asigurat la zi. Când am văzut una ca asta, mi-am zis în sinea mea: „Gata cu statul la coadă!”

Ei, aș! Totul a durat până când, în lumea reală, am avut nevoie de prima adeverință de asigurat. Distracția adevărată abia acum începe. Apelând la noua facilitate care ne scutește de multe bătăi de cap (așa ar trebui, cel puțin), am descoperit că figurez ca asigurat în baza de date. Așa că am verificat și alți membri ai familiei, care beneficiau de același statut.

Dar, fiind noi în România-hârtiilor-inutile-greu-de-obținut, pentru a face dovada asigurării, e nevoie de o adeverință pe care o tante de la un ghișeu pune o ștampilă și se iscălește.

Așa că am pornit spre sediul CAS de unde urma să obțin – ăsta era planul – țidula necesară. Nicăieri nu scrie ce documente sunt necesare pentru acea bucată de hârtie, dar tu trebuie să știi că e nevoie de o copie după buletin (care costă 50 de bani!), fără de care ai stat degeaba la rând o oră sau mai bine.

Când ajungi însă în fața ghișeului, tante (sau nenea) de la vorbitor e deja cu capsa pusă, așa că te ia pe un ton de harță să-ți explice ție – contribuabil prostovan ce ești! – că nu figurezi ca asigurat la CAS de vreun an și mai bine. Dar că poți rezolva această problemă dacă aduci dovada că ai plătit contribuția aferentă.

De unde aduci dovada? Evident, de la Finanțe, fiindcă, după cum poate știți, acum tot la Finanțe se plătesc și contribuțiile la asigurările de sănătate, dar, așa cum e normal între instituțiile de stat, cei de la Finanțe nu trimit vreun raport sau vreo evidență către CAS. Iar sistemele lor nu sunt integrate, astfel încât să afle în timp real cine și dacă a plătit. Sau poate că sunt, dar e mult mai distractiv să te trimită după o foaie cu tradiționala ștampilă și semnată, grațios, de mână.

Dar nici la Finanțe nu mergi cu mâna goală, fiindcă ai învățat între timp că e cazul să-ți iei măsuri de precauție și să vorbești cât mai documentat cu ghișeul.

Prin urmare, te duci acasă, scurmi în arhiva personală după chitanțe (că doar nu ai încredere că ăia de la finanțe vor recunoaște că le-ai dat bani), te prezinți la Finanțe ca să afli cum stai, ceri o situație la zi și… după ce descoperi și că ți-au cerut mult mai mult decât era cazul… inexplicabil de mult, te întorci cuminte la CAS doar ca să vezi că coada e până în stradă și îți dai seama că e inutil să mai stai încă vreo 3 ceasuri (de vreme ce programul cu publicul se termină într-un ceas).

Așa că te gândești cu drag la ziua de mâine când te vei întoarce cu noi puteri, gata să reziști pe baricade ca să afli ce foicică – despre care nu știai – îți lipsește ca să poți dovedi că ești asigurat cu plățile la zi.

Așadar, faptul că aflați de pe internet că sunteți asigurat în bună regulă nu folosește la nimic. Nici măcar instituția de care aparține site-ul nu dă doi bani pe respectivul sistem, fiindcă informațiile de la ghișeul vorbitor sunt cu totul altele decât cele de pe site.

Iar dacă mai ai și ghinionul să fii cumva bolnav și să depinzi în vreun fel de acea adeverință, nici nu-i bine să te gândești cât de nasoală devine situația.

Iar la noi, ghișeul bate întotdeauna site-ul. Și filmul. Și imaginația. Și răbdarea. Și viața, bre!

Publicitate