Postat de: Teofil Stanciu | 28/12/2013

Un anglican, o evreică și un catolic

 

2013 a fost un an în care anglicanul C.S. Lewis (1898-1963), evreica Simone Weil (1909-1943) și catolicul Gustave Thibon (1903-2001) au putut fi comemorați și rememorați, grație unor numere rotunde legate de viața lor.

Din păcate, n-am apucat să scriu despre fiecare dintre ei la vremea potrivită (e un mic regret al anului care se încheie). Cum mereu am avut impresia că există niște trăsături care-i unesc pe toți trei, în ciuda numeroaselor deosebiri dintre ei, am încercat să fac măcar un efort de sistematizare a câtorva asemănări pe care le consider deosebit de importante (lista nu e exhaustivă).

 E un gest minimal de prețuire pentru niște personaje de prim rang în gândirea creștină a secolului XX. Indiferent de eventualele afinități sau divergențe pe care, ca cititori, le putem avea cu acești autori, ei merită cunoscuți măcar prin scrierile ce sunt disponibile în limba română.

1. Curiozitate vie. Toți s-au remarcat printr-o curiozitate deosebită mai ales în ce privește cunoașterea ființei umane, dorința de a o înțelege și refuzul șabloanelor. Thibon, de pildă, a fost un autodidact care a ajuns să fie socotit filosof. C.S. Lewis a scris pe teme care nu aveau legătură directă cu specializarea lui.

2. Gratuitatea căutărilor. Simone Weil reprezintă modelul prin excelență de căutător complet dezinteresat de beneficii personale. Consemnările sale au rămas în grija lui Thibon, care s-a îngrijit ulterior să fie publicate. Pentru toți trei însă era mai important să înțeleagă și să aprofundeze, nu să obțină beneficii imediate (bani, titluri, popularitate, bani etc.) din rodul investigației lor.

3. Interesul pentru alte religii. Dacă am înțeles eu bine ceea ce am citit din scrierile lor, toți acești scriitori au privit mai degrabă cu bunăvoință mitologia păgână, considerând-o o formă de aspirație către revelația supremă a lui Dumnezeu. Asta nu înseamnă că ar fi promovat-o, ci o analizau ca pe o aproximare a adevărului revelat.

4. Deschiderea față de alte confesiuni creștine. La niciunul dintre ei nu se observă tendințe sectare și autiste. Nici pretenții de exclusivitate în raport cu alte ramuri ale creștinismului. Dimpotrivă, orice poate îmbogăți moștenirea creștină și înțelegerea omului și a lui Dumnezeu e binevenit, indiferent de marca denominațională pe care o poartă.

5. Dialogul cu marea cultură. Cu toții au reușit să integreze în mod strălucit cultura cu creștinismul, fără să facă concesii. Credința lor nu a fost periclitată de bagajul cultural deosebit de vast și de divers. Însuși Nietzsche, considerat de mulți drept unul dintre părinții nihilismului (post)modern, devine prilej de meditație creștină pentru Thibon.

6. Prezența în viața cetății. Cei doi mari prieteni – Weil și Thibon – sunt poate cel mai aproape de extreme. Thibon a mai fost numit și filosoful-țăran, pentru că marea parte a vieții și-a petrecut-o la ferma din Saint-Marcel-d’Ardèche. Undeva prin anii ’70 însă, este invitat la o serie de emisiuni la televiziunea publică. Weil, dimpotrivă, a militat pentru îmbunătățirea condițiilor muncitorilor din uzinele Renault, a mers pe front, în timpul războiului civil din Spania și doar TBC-ul de care suferea a ținut-o, ulterior, departe de cauze civice.

7. Mărturia propriei vieți. Toți trei s-au remarcat printr-o consecvență (dusă până la sacrificiu de sine, în cazul lui Simone Weil) deosebită între cuvânt și faptă. Cuvintele lor aveau acoperire în fapte, se nășteau din trăirea lor. Simone Weil a încrecat să trăiască cu rația de hrană pe care o primea un soldat în tranșee, dar, bolnavă fiind, n-a rezistat și a murit. Se pare că ea nu s-a botezat (decât pe patul de moarte, după unele mărturii) din solidaritate cu toți cei care nu au avut parte de interacțiunea cu creștinismul.

8. Inteligența. Minți strălucite, cei trei reprezintă doar câteva dintre figurile care pot fi invocate ca exemple de creștini cărora nu li se poate aplica eticheta de „obscurantiști”. E foarte la modă acum sugestia că doar oamenii mai săraci cu duhul au îmbrățișat creștinismul, pe când mințile luminate au optat pentru agnosticism, ateism sau alte forme „superioare” de raportare la Dumnezeu. Complet fals! Simone Weil a fost cea mai bună într-o clasă în care era secondată de către mult mai celebra Simone de Beauvoir.

9. Prețuirea istoriei. Toți trei se remarcă printr-o foarte bună cunoaștere și valorificare a istoriei. Atât Thibon, cât și Lewis au pasaje în care elogiază beneficiile pe care le poate aduce examinarea și înțelegerea istoriei în general și a istoriei creștinismului în special.

10. Onestitatea. Acești oameni sunt onești nu doar în ce spun și în felul în care spun, ci și, mai ales, în raport cu propriile limite. De asemenea, una dintre marile lor calități este aceea că nu falsifică viața ca să se potrivească în teoriile lor, ci preferă să rămână nesistematici, ca să lase mereu loc viului. Și în raport cu divinul, ei încearcă să se păstreze mereu deschiși pentru a-și schimba imaginea pe care o au la un moment dat despre Dumnezeu, fiind dispuși să plătească și prețul (mare) aferent acestei deschideri.

În percepția mea, acești autori fac parte dintr-o familie de spirite înrudite, alături de G.K. Chesterton, Nicolae Steinhardt, Richard Wurmbrand sau Ferenc Visky.

Scrieri traduse în românește:

C.S. Lewis – vezi lista completă aici.

Simone Weil

Simone Weil – Greutatea și harul (titlul original: La pesanteur et la grace), trad. Anca Manolescu, București, Humanitas, 2003.

Simone Weil – Autobiografie spirituală (volum conceput de traducătoare și reunește: Autobiografie spirituală, Ultimele gânduri, Iubirea lui Dumnezeu și nenorocirea, Scrisoare cătr un om al Bisericii), trad. Anca Manolescu, București, Humanitas, 2004.

Simone Weil – Forme de iubire implicită a lui Dumnezeu (titlul original: Attente de Dieu), trad. Anca Manolescu, București, Humanitas, 2005.

Gustave Thibon

Gustave Thibon – De la divin la politic. Convorbiri cu Christian Chabanis (titlul original: Entretiens avec Christian Chabanis), trad. Aurelian Crăiuțiu, București, Anastasia, 1997.

Gustave Thibon – Ignoranța înstelată (titlul original: L’ignorance étoilée), trad. Ion Nastasia și Maria Nastasia, București, Humanitas, 2003.

Pagini de facebook: Gustave Thibon, Simone Weil, C.S. Lewis (pagină oficială administrată de HarperOne).

Subiecte conexe:


Responses

  1. Reblogged this on Istorie Evanghelica and commented:
    Un material interesant realizat de Teofil Stanciu, care pune în context viețile și opera a trei scriitori creștini, C.S. Lewis, Simone Weil și Gustave Thibon. Lecturând acest material veți înțelege poate mai bine modul în care aceștia au interacționat cu alte confesiuni creștine, dar și cu cultura. Acest material este în opinia realizatorului său, Teofil Stanciu, „un gest minimal de prețuire pentru niște personaje de prim rang în gândirea creștină a secolului XX.”

  2. […] https://drezina.wordpress.com/2013/12/28/un-anglican-o-evreica-si-un-catolic […]

  3. Un frumos articol (cat mai multe asemenea !) in care se reuseste spulberarea mitului nou cum ca ,,marile spirite” actuale, ,,desteptii lumii” privesc religia in cel mai bun caz ca pe un basm foarte reusit.

    Acestor suficienti, cei trei vin sa le ,,puna o piedica” si bine ar fi daca macar pe putini rataciti cu IQ superior mediei i-ar face sa se smereasca un pic.

    Din fericire celor trei li se poate adauga o lista mult mai lunga !

  4. Respect pentru omagiul adus acestor trei puternici reprezentanti ai crestinismului. Toti trei sunt modelele mele din adolescenta, iar scrierile lor m-au ajutat in momentele de cumpana ale credintei mele. Sunt autorii pe care pot sa-i recitesc de multe ori si sa imi placa de fiecare data tot mai mult. Imi place felul cum gandesc si se exprima: clar, logic, curat; inteligenta lor sclipitoare; si cel mai tare imi place onestitatea lor.

  5. Trebuie sa marturisesc ca ideea de reprezentatii ai Chrestinismului numinudu-oi pe cei trei, cind Simone Weil este considerata en marge de Christianisme de toti specialistii, ma deranjeaza. Sigur este o persoana particulara dar o persoana care se pare ca a ramas intr-o perpetua cautare.

    Cit despre Thibon ar mai fi multe de spus si sigur marele uitat, din nou un mare uitat, este Paul Ricoeur. Anul 2012 anul centenarului Paul Ricoeur si nu doar in Franta, Vedeti Parnassienne Passagere.

  6. Reblogged this on Persona and commented:
    Iata aici inca o postare superba a lui Teofil Stanciu, in care acesta face o comparatie innter CS, Lewis, Simone Weil si Gustave Thibon.
    De citit neaparat.

  7. […] https://drezina.wordpress.com/2013/12/28/un-anglican-o-evreica-si-un-catolic […]


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

AUDIATUR ET ALTERA PARS

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

vatraoficial.wordpress.com/

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: