Postat de: Teofil Stanciu | 01/10/2013

Lecturi obligatorii din autori medievali

Bernard de Clairvaux reprezentat într-un manuscris medieval (domeniu public) http://en.wikipedia.org/wiki/File:Bernhard_von_Clairvaux_(Initiale-B).jpg

Bernard de Clairvaux reprezentat într-un manuscris medieval (domeniu public)

Greg Peters, profesor la Biola University și cleric anglican, a alcăuit o listă scurtă cu autori (doar occidentali, din păcateâ!) medievali care n-ar trebui ignorați de niciun cititor care tratează „cu seriozitate cărțile, ideile și viața spirituală”.  Această listă – alcătuită din perspectiva beneficiilor pentru viața spirituală, îndeosebi – îi cuprinde pe:

1. Anselm de Canterbury (1033-1109) – s-a tradus mult din opera lui în românește, probabil mai ales scrierile de interes pentru filosofie.

2. Bernard de Clairvaux (1090-1153) – din opera acestui călugăr cistercian nu știu să se fi tradus nimic (de largă circulație) în românește.

3. Bonaventura (1217-1274) – discipol al Sf. Francisc din Assisi, tradus cu cel puțin două titluri (Viața lui Sf. Francisc și Itinerarul minții spre Dumnezeu).

4. Julian of Norwich (1342-c. 1423) – în ciuda numelui masculinizat, e vorba despre o mistică din Anglia, netradusă în românește, un personaj fascinant, care și-a consemnat „revelațiile” (showings) trăite într-un moment când era aproape să moară.

5. Dante Aligheri (c. 1265-1321) – sper că nu mai are nevoie de vreo prezentare!

6. Hildegard de Bingen (1098-1179) – am văzut câteva fragmente interesante dintr-un film recent despre viața ei, întitula Vision. Călugărița benedictină este cunoscută publicului românesc mai ales pentru interesul ei pentru medicina naturistă, dar nu știu să existe nimic tradus din scrierile ei.

7. Walter Hilton (c. 1343-1396) – un mistic despre care nu știu nimic, dar voi încerca să remediez asta.

8. Richard of St. Victor (d. 1173) – din nou, nu nume care nu-mi spune nimic, dar asta nu dovedește decât că avem de unde alege din istoria creștinimsului.

9. Thomas à Kempis (1380-1471) – un autor care ar trebui să fie foarte cunoscut creștinilor indiferent de culoare, fiindcă Imitatio Christi, cea mai celebră dintre scrierile sale, a fost publicată și de edituri catolice, și evanghelice, și ortodoxe. Sigur există în circulație măcar vreo 2 variante.

Mai multe detalii despre lista lui Greg Peters găsiți pe blogul Patheos. Merită menționat că autorul a scris, în colaborare, un ghid al scrierilor clasice de spiritualiteta destinat publicului evanghelic (Reading the Christian Spiritual Classics).

Subiecte conexe:


Responses

  1. Reblogged this on Frică şi cutremur and commented:
    De citit! Cărțile, vreau să zic …

  2. Chiar m-am gandit sa te sun pentru a-mi recomanda ce ar merita citit, am de terminat doua carti pe care ma tot chinui sa le citesc de ceva vreme( nu-i cum vrem noi ci-i asa cum vrea ea, viata ) , te sun sau ne vedem dupa aceea ! Dintre astia de mai sus, am auzit de vreo patru dintre ei, de citit , cred ca ceva impus prin facultate, asa ca terenul e virgin, daca ai ceva prin ,,maculatura” ta, chiar mi-as adauga o carte serioasa la tentativa de biblioteca pe care o detin( aici ma compar cu tine, pentru mine tu esti biblioteca judeteana, la cate carti ai !)

  3. Imbucuratoare alcatuirea acestei liste pentru cei ce vor sa inteleaga mai bine crestinismul occidental. Dar vin eu, fara dorinta de carcoteala, si intreb daca nu cumva si Toma d’Aquino si-ar gasi locul printre primii noua autori crestini din Evul mediu ?

    • Trebuie observat că el face această listă cu scrieri de spiritualitate creștină, Toma s-ar încadra la dogmatică.

  4. Am si eu o intrebare poate ciudata: se foloseste mereu un limbaj greoi, arhaic in orice carte tradusa de cei cu idei sau influente ortodoxe (am cumparat acum vreo luna Urmandu-L pe Christos de la editura Adevarul si e neplacuta la citire)…Exista un soi de apropiere de Dumnezeu daca gandim sau scriem cumva intr-un fel depasit de cateva sute de ani?…mai ciudat, daca traducem in acest mod?…Caci daca e asa de ce sa nu folosim un limbaj contemporan lui Thomas a Kempis, si Dumnezeu cu mila, pentru cine o intelege ceva! Poate pecenegii sau cumanii, ce ne erau stapani ori frati in acele timpuri, sa priceapa ceva!
    Lasand ironia la o parte sunt multe carti a unor inaintasi valorosi pe care nu le-am putut citi din cauza traducerii ce se voia veche si autentica de vreo doua sute de ani macar, cu toate ca un Ioan Gura de Aur are vreo 1700 de ani, ca sa dau un singur exemplu! Aiurea de tot!

    • Cred că există și o tendință (ca să nu zic „tentație”) arhaizantă, dar mai există cel puțin doi factori pe care i-aș lua în calcul.

      1. Unele dintre cărțile astea chiar sunt traduse cu mult timp în urmă și în limba română de atunci (cum ar fi, de pildă, Patericul).

      2. Am văzut că unii par să fi încercat să traducă foarte literal (nu literar) sacrificând adesea cursivitatea de dragul preciziei.

      Edițiile de la Polirom, din ultimii ani, nu par să mai sufere de acest păcat. La fel și traducerile lui Bădiliță.

      Una peste alta, nici eu nu gust traducerile prea arhaice, fiindcă nu mai am acces la sens. Chiar și Biblia (risc să fiu anatemizat!) ar trebui tradusă pentru generația noastră, că sunt destule texte obscure din pricina traducerii, nu neapărat din cauza textului biblic ca atare.

      • Asa este, magister, cred ca cea mai moderna traducere a Bibliei este cea a Lumii Noi, a dragilor si iubitilor mei martori ai lui Iehova, superba, dar cam necredibila si asta pentru ca am avut niste experiente mai neplacute cu ea si cu ei!

      • O traducere buna (in sensul de „cat mai apropiata de ce a vrut sa spuna autorul”) nu se poate realiza decat daca traducatorul poate comunica cu autorul si cere acestuia explicatii suplimentare, iar daca sunt din culturi diferite, ar trebui sa traiasca ceva vreme in cultura respectiva pentru a intelege deosebirile si reda corect nuantele.

        Evident ca lucrul nu este posibil in cazul traducerilor operelor autorilor morti, si atunci orice traducere trece prin filtrul mai mult sau mai putin ingust al interpretarilor personale ale traducatorilor.

        In cazul bibliei, lucrurile se complica si simplifica, in acelasi timp.
        Se complica pentru ca o traducere adaptata generatiei noastre implica o responsabilitate mai mare din partea traducatorului decat in cazul altor opere, se simplifica pentru ca exista posibilitatea comunicarii cu adevaratul ei autor, atat a traducatorului, cat si a fiecarui cititor care doreste lucrul acesta.

  5. Buna lista, dar nu inteleg de ce lipseste Pierre Abelard din ea.
    Am citit „Etica sau „Cunoaşte-te pe tine însuţi” si a fost foarte instructiva, acum am trecut la „Dialog intre un filosof, un iudeu si un crestin” si e foarte interesanta.
    Le recomand cu caldura oricarui crestin, si nu numai.

  6. Reblogged this on dincolo… and commented:
    pentru cei ce vor mai mult.

  7. Reblogged this on Persona and commented:
    Rebloghez si eu aici aceasta lista importanta, pentru cei care nu sunt abonati la blogul lui Teofil si al lui Dyo.
    Merita a fi luata in seama.
    A propos, Richard of St. Victor este un teolog mistic pretuit pentru contributia lui unica in intelegerea Trinitatii.

  8. Domnul acesta a venit la Biola, unde mi-am facut eu studiile in ultimi anii, pe vremea mea nu era acolo. Sigur lista nu este eshaustiva daca ar fi sa ne gindim doar la Maitre Eckhart, secolul XIII, contestat la o veme foarte gustat si apreciat astazi. Dar nu e singurul. In fine am aflat cel putin de un nou profesor la Biola si nu stiu daca nu cumva este si o profesoara asistenta care vine din familia Cure. Deja nepotul fratelui Cure, un baiat bine educat a venit odata cu mine la cursuri si profesorul de teologie a apreciat cit de bine vorbea acest tinar engleza, abia venit in America.

  9. Nu mi-am facut studiile la Biola in ultimii ani, ci acest domn a venit in ultimi ani. Dar revin pentru ca vreau sa adaug ca atunci cind scrie un american cei mentionati vor fi in primul rind anglofoni, pentru ceilalti trebuie cautat in Europa.

    Pentru o carte de spiritualitate rusa trebuie citit „Récits d’un pèlerin russe” autor anonim, O carticica care merita citita;

    Cit despre istorii ale crestinismului care includ biserica orientala, exista, si acestea trebuiesc cautate poate in alta parte; Noi am sarbatorit in Franta sarbatoarea protestantilor saptamina precedenta si intre altele au fost prezentate carti; Cum eu ma abtin greu sa nu cumpar am facut gestul si de data aceasta si am cumarat „Histoire génèrale du Christianisme”, O abordare interesanta, autori din toate continentele, de toate confesiunile si care se ocupa si de primele secole de chrestinism in care o buna parte e consacrata bisericii orientale fara a neglija insa pe cea occidentala fondata de Petru si Pavel;

    Deci exista; Nu trebuie sa disperam; Trebuie doar sa cautam sau sa nu ne limitam la ce este scris doar in engleza; Ma gindesc ca si rusii or mai fi scris ceva daca nu leau ars bolsevicii, Si grecii or fi scris dar daca nu sunt tradusi in engleza zicem sa nu exista;

  10. A si inainte de a mi se arunca cu pietre vreau sa ma apar. Les récits d’un pélèrin russe” este o culegere care dateaza din secolul XVIII deci nu poate fi clasata ca scriere medievala numai ca poate fi totusi medievala pentru ca meditatiile acestea au voyajat prin secole sub forma orala.

  11. Désoléem cind schimb tastatura pe franceza punctul devine punct si virgula de aceea punct si virgula unde ar trebui sa fie doar punct; Si alte taste se mai schimba si eu scriind repede nu bag de seama; Suze cititorului;


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

AUDIATUR ET ALTERA PARS

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

vatraoficial.wordpress.com/

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: