Postat de: Teofil Stanciu | 15/03/2013

Papa ca anticrist

UPDATE 1: Papa lovește din nou în stil masonic: s-a plimbat printre enoriași, permițându-le să-l îmbrățișeze. De unde se vede că fie nu se teme de moarte, fie (ceea ce e mult mai plauzibil) lunetiștii iezuito-masoni îl păzeau cu vigilență de pe meterezele Vaticanului. A treia variantă (la fel de plauzibilă) ar fi că toți așa-zișii pelerini sunt iezuiți, masoni și ilumitati deghizați ca să inducă lumea în eroare.

Prima dată când am auzit că papa de la Roma ar fi anticristul în persoană era pe vremea pontificatului lui Ioan Paul al II-lea. Eram în școala primară și un zugrav cu multă vervă numeralogică făcea socoteli peste frigiderul încotoșmănit cu țoale vechi – ca să nu se murdărească de var – în care demonstra că din titlul (ne)oficial al papei se poate scoate un profetic 666.

Nu știam cum procedează (între timp am aflat) și îmi părea o adevărată vrăjitorie să iei niște litere, să le… socotești într-un fel numai de tine știut, iar la final să obții un număr. Și nu orice număr, ci cel ce a stârnit probabil cele mai numeroase patimi și spaime de-a lungul istoriei de la Cristos încoace.

Habar n-aveam cine-i papa, însă multă vreme am păstrat în minte acea imagine a unui lider bisericesc malefic îmbrăcat în straie de oaie. Când am ajuns să aflu despre faptele și vorbele lui Ioan Paul al II-lea, am fost nevoit să admit că, cel puțin din afară, pare un om de treabă, care îndeamnă credincioșii catolici la fapte bune și care promovează principii asemănătoare cu cele despre care mi se spusese că ar fi creștinești.

Problema zugravului revine însă la o altă scară acum, când cu alegerea noului suveran pontif. După un minuțios calcul nostradamic și, pe baza profețiilor lui Malachia, s-a ajuns la concluzia că acesta ar trebui să fie Petru Romanul, ultimul papă. Cum însă din conclav n-a ieșit picior de Petru, rămâne să vedem cum se vor recalcula papii și reinterpreta prorociile ca să ne putem hrăni spaimele.

Până atunci vă propun altceva. Pe blogul unui cunoscut pastor am descoperit, cu surprindere, un text denigrator la adresa iezuiților, cu destule trimiteri și recomandări „bibliografice”.

În esență, am aflat că iezuiții dețin cam toate serviciile secrete occidentale, mai mult de jumătate din teritorului Israelului, o bună (poate cea mai mare) parte din instituțiile financiare ale lumii, că ei sunt și masoni și iluminati, că i-au asasinat pe Lincoln și pe Kenedy. N-am cercetat, dar mă gândesc că tot ei vor fi scufundat și Titanicul. Probabil că, cu puțin efort, orice rele de pe lumea asta, din ultimii 500 de ani, pot fi puse în cârca iezuiților.

N-am studiat prea atent „documentele” – n-am rezistat mai mult de 15 minute –, dar ideea era că-i foarte rău că avem un papă iezuit (Francisc) și că Jorge Mario Bergoglio e un „lup în piele de oaie” care ascultă numai de ordinele maleficului Adolfo Nicolas, iezuitul-șef.

Ce urmăresc iezuiții prin toate aceste mașinațiuni? E simplu. La fel ca în toate filmele cu bandiți ce intră în posesia armelor de distugere în masă, la fel ca în desele animate cu Pinky and the Brain: THEY TRY TO TAKE OVER THE WORLD. Cine-ar fi crezut?

Acum am doar câteva întrebări care mă nedumeresc.

Cum se face că Bergoglio (membru al unui ordin atât de avid de bani și de putere) s-a deghizat ani întregi într-un ins modest, trăind auster, și de unde știa că va ajunge papă? Nu era mai simplu să devină manager, bancher sau orice altceva? Cum de a reușit să mimeze atâta timp fără să știe exact care va fi rezultatul final?

Cum se explică faptul că, deși au lucrat până acum din umbră, dintr-odată iezuiții au simțit nevoia să își impună, pe față, un papă? Nu puteau „racola” un călugăr din alt ordin, ca să nu fie atât de bătător la ochi?

Cine a reușit vreme de 5 secole să-i împiedice pe iezuiți – care sunt atât de influenți și de malefici – să impună un papă până acum?

Din întrebarea de mai sus decurge o alta: cine sunt CEILALȚI? Cine sunt adversarii iezuiților, fiindcă par incomparabil mai puternici?

Dacă iezuiții conduc lumea occidentală (și sunt răi), cine sunt cei care conduc țările arabe, China, Rusia, India, Japonia? Și sunt aceștia the good guys? Ne putem alia cu ei ca să luptăm împotriva pericolului iezuit?

Dacă, așa cum am înțeles din „documentele” citite, iezuiții sunt răi, masonii sunt răi, iluminati sunt răi, ce facem dacă găsim un mason (declarat) învârtindu-se prin mediile evanghelice? Ce concluzie să tragem?

Și, în fine, cum de găsim informații în cărți, pe internet și în bibliotecile publice despre niște organizații care controlează, prin serviciile secrete, tot ce mișcă pe lumea asta? Nu puteau bloca orice blog, orice tipăritură care le leza interesele? Mai e secretă o organizație despre care se știu atâtea lucruri?

Și dacă toate ar fi adevărate, cu ce schimbă asta ceea ce au oricum creștinii „adevărați” de făcut?


Responses

  1. Ai vazt articolul lui Mohler din usa? Chiar trebe sa si se spuna baptistilor din usa cum sa gindeasca si cine i anatema?

    • N-am văzut articolul lui Mohler, dar îl știu destul de echilibrat în chestiuni d-astea catastrofico-conspiraționiste. Așa că mă aștept să nu dea apă la moara alarmiștilor.

      • Nu da apa alarmistilor dar cam demoleaza institutia papalitatii.

        • Normal, doar nici nu ne-am aștepta la altceva de la un evanghelic. Cu instituția ca atare, și eu am probleme sub raport dogmatic. Și mai sunt alte câteva. Dar instituțiile sunt un rău necesar într-o anumită măsură.

  2. […] Teofil Stanciu zice că e “un text denigrator la adresa iezuiților”… Și pune, cu simț bun, niște întrebări… Cel mai bun simţ care există la ora actuală în blogosfera evanghelică… […]

  3. Imi pare bine
    Ca v-am gasit;
    Priviri senine
    Si grai smerit,
    Respect, Onoare
    Si mult bun simt,
    Corect si mare
    Intre multi sfinti…

    Nedumerirea
    Din intrebari
    Si multumirea
    Sfintitei stari
    Deschid cararea
    Spre Fericiri
    Gonind eroarea
    Din amintiri

    Cu Vestea Buna
    O-inlocuiesc
    Sub Steag se-aduna
    Cei ce iubesc
    Precum in glorii
    Si pe Pamant
    De vant fug norii
    Prin Duhul Sfant

  4. Mie îmi pare bine că articolul cu pricina are parte de un răspuns aici. Măcar să ne ridicăm niște întrebări peste unele reflexe care ni se zvârcolesc prin creieraș și inimă, poate vedem că mergem pe pilot automat și oprim butonul.

    • Am ezitat și eu dacă să dau sau nu o replică. Până la urmă, am dat…

  5. foarte bune observatiile tale, cel putin din punctul meu de vedere. Nu inteleg de ce trebuie sa vedem tot timpul in cei de alta culoare sau confesiune sau etnie un dusman. De ce fiecare ET ne vrea raul? De ce nu poate fi o fiinta pasnica si bine intentionata… De ce doar unii sunt singurii pastratori si detinatori ai adevarului suprem …

    • Nu faci un interviu/reportaj pe tema asta?😉

    • Eu ca ortodox m-as ingrozi sa stiu ca dintr-o planeta cu peste sase miliarde de indivizi doar cei pana in doua sute de milioane de ortodocsi sunt posesorii adevarului suprem, sau ca numai acestia au sanse la mantuire, ceilalti fiind supusi damnarii.
      Bineinteles ca stiu de pilda cu ,,poarta cea stramta” exclusivismul pe criterii confesionale mi se pare altceva.

      • Nu, frate Eugen, ortodoxia, invatatura ca atare nu apartine celor doua milioane,exact cum Tora nu apartine doar iudeilor, am preluat-o si noi crestinii,Iisus Hirstos ne-a dat-o ca un fundament al invataturii Sale! Invatatura ortodoxa e a tuturor,daca biserica neoprotestanta ar avea curajul sa o-nbratiseze, sa nu fiu inteles gresit(cu Teo am avut discutii interminabile pe aceasta tema),nu convertiri,pentru mine asemenea decizii tin de ideologie spirituala,pur si simplu sa redescopere ceea ce a fost demult,ar fi cu adevarat o trezire spirituala,s-ar intampla ceea ce a zis un parinte(nu un popa, nici chiar un preot, un parinte spiritual) candva,cu durere-n suflet: SE VA LUA ORTODOXIA DE LA NOI SI SE VA DA LA NEAMURI!Asta se intampla, iti mai aduci aminte , Teo, cand pastorul baptist Emil Bartos a publicat o carte despre opera parintelui Dumitru Staniloaie. Din culise, va spun ca a fost, pana la acel moment, cea mai buna recenzie la intreaga opera a marelui dogmatist ortodox roman! N-am spus-o eu ci actualul decan al Facultatii de Teologie din Oradea, l-a si ajutat pe fratele Emil sa-si prezinte cartea in mediile ortodoxe! Imi ramane viu in memorie dialogul dintre parintele profesor si studenti, la un curs:

        -Stiti cine a scris cea mai buna carte despre opera parintelui Staniloaie?
        – Nu, cine?
        -Un baptist!
        -Stiti cine i-a prezentat-o publicului larg?
        -Cine?
        -Eu!

        E bun si de banc……….

        • Ceea ce ati prezentat nu poate fi decat imbucurator. Eu sunt pentru dialogul confesional intre crestinii de orice rit si credinta mea intima este ca Hristos se afla in ,,gradina” oricarei confesiuni. Acum stiu punctul dvs. de vedere dar as dori sa fie imbratisat de cat mai multi adepti ai tuturor cultelor crestine. As dori sa mergem la origini si sa descoperim cu adevarat mesajul Mantuitorului pentru noi. Din pacate istoria ne-a separat. Suntem multi si rai. Nu ma refer la noi ca indivizi ci ma refer la confesiunile din care facem parte. Prin ,,rai” inteleg accentuarea a ceea ce ne desparte mai mult decat a ceea ce ne uneste.

          Remarc mica greseala pe care ati facut-o reducand cei aproape doua sute de milioane de ortodocsi de care am vorbit la doar doua milioane. Asta daca ne referim la cei botezati ortodocsi. Dar greseala dvs. e doar statistica pentru ca daca ne gandim la cunoscatorii doctrinei ortodoxe, ai operei parintelui Staniloaie daca vreti, atunci s-ar putea sa fiti chiar prea ingaduitor cu cifra de doua milioane.

      • Intentionat am gresit statistica ortodoxa, si stii ce e dureros pentru mine, chiar nu m-am numarat printre cei 2 milioane, stiu prea multe si din ceea ce stiu stiu ca nu-L iubesc pe Dumnezeu,cred din tot sufletul meu in El, niciodata n-o sa am curajul sa ridic pumnul catre cer(A facut mult prea multe pentru mine,altii incearca sa intuiasca cum ar fi, eu,am vazut….) dar pana la Iubire, pentru mine, e mult prea mult! Ma straduiesc sa fiu un tata bun, un sot bun, incerc sa fiu om , incerc sa ma-nteleg, imi doresc sa fiu ortodox dar de multe ori calea mea dreapta e stramba oricat as incerca eu sa ma automagesc ca e doar putin deviata! Asta e, uneori chiar am momente cand ii invidiez pe cei ignoranti(religiosi sau nu, oricum, sunt in aceeasi oala, doar ca ei nu stiu),parca sunt mai fericiti dar privindu-i mai atent imi dau seama ca n-as vrea sa fiu in locul lor! Eu ma bucur de-un rasarit de soare,cand am fost la mare ma trezeam la 5 dimineata numai sa vad cum iese soarele din mare. Ma simteam ca un copil, imi venea sa pasesc pe apa ca sa-l ating! Ma bucur de-o floare, in sfarsit a inteles si sotia mea de ce nu-i aduceam eu flori? Cum sa-i aduc fiinte moarte? Am rezolvat si aceasta problema, ii aduc flori in ghiveci! Cei ignoranti,nu ca nu vor intelege ,nu vor simti niciodata ceea ce simt eu! De ce ? Pentru ca , pur si simplu nu-i intereseaza!

        Acum , intelegi, frate Eugen, si de ce le tin partea artistilor, indeferent cum sunt acestia, raman mut in fata creatiei lor chiar daca n-am o cultura in acest sens, privesc, ascult, nu stiu sa explic ceea ce simt dar simt,bucurie,durere,exaltare, revolta,dorinta de-a fi mai bun(n-am stat niciodata sa-mi analizez trairile induse,pur si simplu m-am lasat coplesit) si zic: UN OM A CREAT ACEASTA!FASCINANT, E DINCOLO DE ORICE EXPLICATIE….

        • V-am citit cu multa placere confesiunea si nu neaparat pentru faptul ca eu, ca absolvent de arte plastice, ma simt onorat de ultima parte a comentariului dvs.

  6. Sunt doua cai prin care actioneaza Diavolul in aceasta lume, prima, sa fii convins ca raul a fost invins, aici neoprotestantii sunt maestri, citez: ,, Sunt salvat prin jertfa gatuita a lui Isus, sunt mantuit prin sangele varsat la Calvar”, si a doua cale, si aici neoprotestantii au ultimul cuvant de spus, de departe vin catolicii cu acelasi concept dar mult mai cosmetizat, sa vezi raul la tot pasul, in oricine si orice, mai putin in cei ce si-au predat viata lui Isus! Ortodoxul vede cele doua abordari ca si pacate impotriva Duhului Sfant. Nimic nu e rau in aceasta lume, totul e bine sau spre bine, Apocalipsa e o bucurie, Atihrist , o provocare, marii misitici ortodocsi se roaga pentru mantuirea Diavolului, crezul in Apocatastaza e adanc inradacinat in gandirea mistica chiar daca cel care a enuntat acest concept a fost candva anatemizat, din motive politice.

    • Îmi amintesc că există (nu mai știu dacă la C.S. Lewis sau la Denis de Rougemont) aceeași idee: că diavolul vrea fie să te îngrozească cu puterea lui, fie să te convingă că nu există.

      Ce mă interesează pe mine e în ce parte cade ortodoxul care nu rămâne pe calea cea dreaptă. Altfel spus, unde stă pericolul pentru cel care încearcă să țină în echilibru concepțiile despre rău și bine.

      • Ortodoxul cazut, ca si oricare om, cade-n deznadejde, aceasta este consecinta faptei sale, aceasta este persuasiunea manipularii Celui Rau, concupiscenta cu pacatul iar apoi inducerea gandului ca nu mai exista cale de scapare. Aici, intervine rolul Bisericii, delicventul nu este alungat din sanul ei, se autoexclude el singur dar este optiunea lui, este insa constient ca oricand se va intoarce iar Biserica stie ca in momentul cand se va intoarce un asemenea om, nu va mai gresi niciodata( aplicarea adliteram a pildei fiului risipitor). Excluzand fanatismul unor talibani ortodocsi, hai sa nu cosmetizez si sa recunosc ca , totusi e si asta un fenomen in biserica ortodoxa, deci, excluzand fanatismul gastii de talibani, preotii, mai ales cei de mir, constientizeaza ca de multe ori omul e pus e pus in situatia de a alege, nu intre bine si rau ci intre doua rele si, cum am fost invatat si eu de catre profesorul de Drept Bisericesc, citez: ,, Noi nu luptam cu pacatosul ci cu pacatul savarsit de pacatos”, se incearca adaptarea la situatie, ramane la latitudinea preotului sa decida daca omul care a facut o greseala foarte mare, poate prin iertare se va indrepta sau cel care a facut pacate marunte prin mustrare se va indrepta si el. E ceea ce se numeste in limbaj ortodox acrivie si pogoramant , pana unde mergi cu legea si cat lasi de la tine, e si aici o taina, daca primeste cineva iertare se considera ca si cum o parte din pacatul omului respectiv il ia preotul asupra sa, un fel de Simon din Cirene care pune si el umarul sa ajute la ducerea Crucii lui Hristos. Invatatura ortodoxa , repet, exceptie talibanii, nu isi permite sa fie categorica in ceea ce priveste fiinta umana, mergem , asa in ghicitura, poate in aceasta consta forta dogmei ortodoxe, in recunoasterea neputintei umane inaintea lui Dumnezeu, de-aceea nici nu poate fi contrazisa, se contrazice ea singura in limitele care si le recunoaste. Dar recunoscandu-si limitele, in cadrul acestor limite posibilitatile de exprimare a Bisericii devin infinite. E o taina pe care Biserica Ortodoxa o pastreaza ascunsa in doctrina ei si o explicatie de ce rupturile nu s-au produs decat in sanul Bisericii Catolice. A fost doar o singura exceptie, la sinodul IV, cand s-a rupt biserica kopta din Egipt dar s-a intamplat din motive politice, pentru a scapa de sub jurisdictia Constantinopolului

        • Cred că aici ai mai multe capete de idei care ar merita dezvoltate. La cum începe comentariul, n-aveam idee că o să ajungi aici. Că mă și întrebam ce legătură are cu întrebarea mea. Dar cred că are una la un nivel mai adânc. Cred că ai mers mai departe decât viza întrebarea mea.

          Hai să insist puțin totuși: nu are preotul prea multă putere asupra enoriașului, dacă lucrurile stau cum le-ai descris tu? Altfel spus, nu e cam mare riscul smintelii sau distrugerii unui suflet, în contextul în care Biserica Ortodoxă e într-o criză de „personal” devotat?

      • Tocmai aici e misterul, daca traiam acum 2 secole n-aveam cum sa nu-ti dau dreptate dar acum functioneaza economia de piata, fiecare credincios isi alege duhovnicul, parintele spiritual, doar credulii se mai supun neconditionat autoritatii clericale! Mult mi-a trebuit si mie sa-mi gasesc un loc unde sa ma simt acasa dar l-am gasit( n-am zis ca in Rai, ca acasa, nu perfect ci perfectibil). Popa isi pierde enoriasii pantru ca acestia se duc la preot sau la un pastor(tu stii ca eu sunt baptist in sufletul meu, tu, in schimb ,esti mult mai ortodox decat mine)! Cat despre ,,criza de personal devotat”,exista o pronie cereasca, niciodata nu va inclina raul echilibrul de forte, nici chiar la Sfarsitul Lumii cand ,,fiara ii va birui pe sfinti”, vom fi manipulati sa credem ca raul e binele suprem dar nu va fi asa, ne va ramane acea bruma de discernamant care ne va obliga sa alegem,fiecare dupa sufletul sau! Si ca sa-ti dau si tie dreptate, intrebarile sunt cu bataie lunga, stiu unde tintesc, ce poate face un popa raspopit,poate sa traga niste sfori si sa-si aleaga un consiliu parohial pe care sa-l manipuleze cum vrea el dar e pe termen scurt, ramane doar cu ei, ceilalti, se duc la concurenta… Poate ai observat,de fiecare data cand fac o observatie ma raportez la invatatura ortodoxa, la ceea ce zice cartea, ca practica sta ascunsa undeva in vreo amarata biserica de tara sau in rugaciunea vreunui pustnic pe care, in mileniul III, l-a apucat nebuneala sa se duca-n munti. Pana mai exista asemenea oameni, pana cand noi incercam sa schimbam ceva in noi(citesc cu foarte mult interes toate comentariile si ma bucur ca mai sunt
        si alti ,, nebuni”,pe trei ii cunosc bine de tot, eu , tu si Clau, si raman surprins sa vad ca e fenomen de masa- e bine, e linistitor),viata ramane si va fi asa cum a fost dintotdeauna,frumoasa ca acum! Acesta e misterul…..

        • În întrebările din subsolul textelor îmi permit să fiu și eu mai „incisiv” uneori. Și cu oameni care știu că vor înțelege încotro merg întrebările. Am văzut că, oricât aș încerca, mereu sunt răstălmăcite unele lucruri. Am totuși câțiva comentatori de bună credință și mă bucur că insistă să mă citească și să comenteze. Chiar și când mă contrazic, știu că o fac cu bună credință.

          Cu tine nu îmi fac probleme. Și dacă te înjur, sigur o întorci tu spre bine.

          Ce îmi convine e că aduci o perspectivă care nu decurge doar din ceea ce știm noi unul despre altul în afară, ci din ceea ce știi, ai trăit, crezi și practici tu. Faptul că avem culori confesionale diferite ne folosește la amândoi și, poate, mai folosește și altora care aruncă un ochi pe schimburile de replici.

          Țin să apreciez că ancorezi corect perspectiva, în lucrurile esențiale: binele nu va putea fi învins de sau transformat în rău. La cum arată lumea asta, uneori pare foarte posibil ca orizontul să se întunece definitiv.

      • Stiu ca nu-ti faci probleme in ceea ce ma priveste, cred ca prin Proverbe scria ca o palma de la un prieten e ca o binecuvantare, asa ca , spune tu cand sa vin la tine sa-mi tragi una?

        Cat despre culoarea confesionala,da-mi voie sa ma abtin, cu prieten baptist si frate preot greco-catolic, fostul absolvent de Facultate de Teologie Ortodoxa,actualul comerciant, maestru in manipulat oameni, harbar n-are ce culoare confesionala mai are? Cred ca sunt un cameleon crestin,clar, asta sunt, mai ales ca am fost inzestrat de mama natura cu pistrui iar parul , cand e mic, e saten, cand creste e roscat. In maretia Lui, a stiu si Dumnezeu ce culoare confesionala am, mi-a dat si semne,le-am descoperit abia acum! E bine si asa.

        • Mă bucur că te-am ajutat câtuși de puțin și eu la asta😉

  7. Haideţi domnule Teofil! Chiar nu credeţi? Se poate să nu vă daţi seama? Şi sunt convins că mai este şi reptilian. Pe lângă faptul că este iezuit.

    Păi aşa se spune şi în noul roman teologic de anvergură planetară:

    http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-14299632-noutati-editoriale-pasarea-domnului-mary-doria-russell.htm

    Deci Papa a luat puterea ca să finanţeze expediţia din 2019 pentru evanghelizarea Alpha Centauri. Pun pariu că la Vatican vor produce primele motoare fotonice.

    Parol pe onoarea lu` răspândacul.

    • Tare asta cu evanghelizarae Alpha Centauri. Și bănuiesc că respectivii o să se cheme direct iezuiți. O să fie singura colonie de iezuiți independentă de Biserică și de creștinism. Va avea legătură numai cu masonii și iluminati, cărora le va aduce suvenire de prin tot cosmosul.

  8. La intrebarea dvs. retorica ,,ce facem dacă găsim un mason (declarat) învârtindu-se prin mediile evanghelice?” as mai adauga eu una: cum ar trebui sa privim noi ortodocsii problema cand deja avem cazuri sigure de masoni printre noi si chiar la nivelul cel mai inalt ? Ma gandesc aici la patriarhul Miron Cristea spre exemplu.

    Sa nu mai vorbim de fondatorii statului roman, masoni daca nu cu totii atunci aproape cu totii. Atunci Romania apare ca o creatie malefica, nu ? Pentru ca, nu-i asa, tot ceea ce e ocult e si intunecat ?

    • Dacă prima e o problemă destul de străină mie (însă întrebarea rămâne pertinentă) și nu mă voi hazarda să mă leg de ea, cea de-a doua ne privește pe toți. Și mai ales pe naționaliștii ultrafundamentaliști, care leagă foarte strâns poporul și credința (până la limita etnofiletismului). Acceptăm o țară modernizată și făcută stat de către masoni? Sau ne prefacem că nu știm asta, ca să putem să ne vedem de teoriile noastre?

      • si cum ramane cu masonul? a venit deja.

  9. Filled under: Râsul curcilor zici… Bine zici (zic eu). În preajma alegerii noului Papă mi-am adus aminte şi eu de treaba cu Papa Ioan Paul II-lea ca Anticrist. Doamne ce naiv am fost să cred o asemenea bazaconie la vremea când am auzit-o. Bietul Ioan Paul nu mai este şi mitul s-a spulberat şi acum râd curcile. Problema e că vor tot râde şi asta chiar şi atunci când adevăratul Anticrist se va arăta. Nu va mai crede mai nimeni…prea ades s-a strigat „Păzea…lupul!” Când va veni lupul, probabil nici glasul celor cu credibilitate nu va fi ascultat…

    • Multi cred ca la venirea lui Antihrist va fi jalea de pe urma! Se insala amarnic! Va veni ca Iisus Hristos , nestiut de nimeni, va rezolva problemele economico-socialo-politice a intregului mapamond, practic, va aduce pacea si prosperitatea in lume! Felul ultimativ cum ne este prezentat e un fel de bau-bau folosit de ,,preacinstitii” prelati pentru a ne subjuga cu spaima finala! Imaginea lui Antihrist e foarte bine surprinsa de Grigorescu intr-o icoana pictata in nu stiu ce manastire(imi scapa dar nu conteaza). Tema era ispitirea lui Hristos in pustia Quarantaniei. Diavolul e pictat identic cu Hristos doar ca sunt folosite culori intunecate! O adevarata teologie in culori. Aici e intelepciunea si rabdarea sfintilor……, in vremurile de pe urma nu ti se va cere sa renunti la ceva, ti s-ar incalca dreptul de-a te manifesta si de-a te exprima, asa ceva nu se face, doar vei fi convins sa fii ca ceilalti, atat si nimic mai mult! Ce se va intampla daca nu te conformezi sau si mai rau, daca-ti deschizi gura? Tu probabil crezi ca vei fi pus la zid? E un lux pe care nu si-l permit,s-au facut atatea experimente de-a lungul istoriei si-au esuat toate. Nu, prietene, s-a inventat injectia care sa-ti induca o stare de nebunie progresiva, te vor da din cand in cand la televizor astfel incat sa le fie rusine si neamurilor tale de ce ineptii poti sa debitezi! Ce zici, frumoasa perspectiva, fabulatia dupa ureche a unuia care cred ca inceput sa devina paranoic. Nu-i paranoic, fii linistit, ii plac bancurile si poantele, rade din toata inima cand i se spune sau citeste un banc bun, chiar dupa trei zile, cand isi aduce aminte de acel banc, il poti surprinde zambind in plina strada! Probabil asta e o alta problema psihica, un fel de hilarism congenital dar asta nu cred ca e asa periculos, in faza acuta as putea doar sa ma stramb la copii dar asta n-ar face decat sa-i faca sa rada, asa ca , stau linistit!

      • Pare plauzibil ce spuneți voi. Asta în condițiile în care oamenii vor să fie speriați, se așteaptă să vadă ceva îngrozitor, să poată reacționa. Probabil că ar fi un fel de asigurare că au văzut ce era de văzut și se apără de ceea ce trebuie să se apere.

  10. Există întrebări ale ignoranței sincere, care dorește să afle și întrebări batjocoritoare care blochează și nu așteaptă un răspuns (Ce este adevărul?) Ironia poate fi constructivă, batjocora este întotdeauna destructivă. Sigur că toate întrebările puse de dumneavoastră în finalul articolului își au răspunsurile lor, dar cui să răspunzi când cel ce pune întrebările este mulțumit că ,,ți-a închis gura“. Fiecare are atâta lumină cât dorește sau cere. Restul este aliniere de semne grafice.

    • Am fost surprins să găsesc un astfel de material pe blogul dvs. Eu vă știu indirect, din scrisoarea despre Wurmbrand, din dialogul cu Mihai Oară, din cărți și mai puțin ca bloger. Dar m-am deprins să găsesc la mulți evanghelici câte o excentricitate de un anumit fel. Însă, dat fiind faptul că v-am luat în serios, chiar am citit mare parte din materialele respective.

      Felul în care interpretați întrebările contează mai puțin. Nu suntem niciunul în situația în care a fost pusă întrebarea „Ce este adevărul?”. În orice caz, acele întrebări din final m-au determinat să nu pot crede în coerența și demonstrația a ceea ce apărea pe blog. Așadar, sunt (serioase sau nu) întrebările pe care mi le-am pus fără să pot găsi un răspuns convingător. Firește că s-a întâmplat să adaug și un dram de ironie.

      Poate că vă ajută să înțelegeți contextul dacă vă spun că am crescut într-o ambianță foarte apocaliptică. Am ajuns (mult prea) devreme să văd Left Behind, filme care m-au băgat în sperieți. Ulterior, am preferat să nu mă gândesc foarte mult la treaba asta și am constatat că mai există creștini mari (pe care m-am și bazat) care nu-și bat capul cu „vremurile și soroacele”, dar fără să conteste sau să ignore ce se întâmplă pe lume. E cam mare însă pasul de la preocuparea pentru escatologie până la a transforma un papă care încă nu deschisese gura într-un anticrist. Mă gândesc numai la decredibilizarea de care vor suferi cei care îl profețesc ca anticrist și omul s-ar putea să nu apuce să devină niciodată atât de fioros. Aș prefera să se spună mai puțin decât să se spună prea mult în astfel de situații. Am trăit penibilul altor „sfârșituri de lume” și am decis să nu le mai acord chiar atât de multă importanță, ci să mă concentrez pe ceea ce ar fi de făcut indiferent când vine sfârșitul.

      Mi se pare că deciziile de până acum ale Papei nu prea îl trădează ca anticrist. În orice caz, nu mai anticrist decât ar fi putut fi oricare dintre predecesorii lui. Știu că se pot interpreta orice fapte în fel și chip, dacă se cere: dacă omul face bine, atunci poate fi socotit viclean, iar dacă face rău, atunci își dă arama pe față. E evident, pentru mine, că nu are cum să convingă pe cineva care crede dintru început că e un personaj malefic. În ce mă privește, prefer să aștept. Dar, dacă ar exista răspunsuri consistente și coerente la acele întrebări, chiar aș fi dornic să le aflu.

  11. Scepticismul este un semn de maturizare în credință! Opusul lui este credibilitatea, care este oun neajuns al nevârstniciei. Vă admir. Extremismul nu este însă benefic. Abuzul de escatologie nu trebuie înlocuit cu trăirea în ignoranță. Meritați mai mult. Vă propun un material pe care-l voi publica marti si va apare probabil miercuri pe fusul orar romanesc. Anticipez sa-l priviti cu ingaduință …

    • Mă mir din ce în ce mai mult. Mă scuzați, dar tocmai pe Teofil v-ați găsit să-l acuzați de lipsă de scepticism? Înseamnă că nu ați citit ceea ce scrie el. Iar, dacă ați citit, înseamnă că nu ați fost atent, căci generalizările pe care le faceți nu sunt valide. Nu ar trebui să le faceți în necunoștință de cauză.

      Eu v-aș întreba altceva. Dacă scepticismul e semn de maturizare, cinismul a ce e semn? Dar exclusivismul?
      Iar în privința extremismului, nu înțeleg de ce vă referiți la Teofil și nu la dumneavoastră.

      • Cred că n-ai citit destul de încet. Eu il admiram pentru scepticism …

      • Atunci, pentru o mai bună înțelegere a mesajului, vă propun să îmi deslușiți la cine se referă nevârstnicia, la ce se referă extremismul și ignoranța de care pomeneați. Un text prea neutru riscă din start să nu transmită nimic sau, dimpotrivă, prea multe lucruri simultan oricărui cititor și, prin urmare, să nu ajungă la destinatar în formă corectă sau să ajungă la prea mulți destinatari în forme tot incorecte. Ceea ce noi nu ne dorim.

  12. Of, am scris credibilitatea în loc de credulitatea. Vă fac o destăinuire: scriu mai mult cu un ochi din cauza unui neajuns la celalalt. Îngăduință deci.

  13. […] câte știu, calificativul mi se trage de la articolul în care îmi exprimam dubiile că actualul papă ar fi anticristul însuși. Totuși, trag nădejde că pastorul care m-a etichetat a răsfoit mai multe postări ale […]

  14. @barzilaiendan
    Imi pare rau ca am fost ostila in comentariul precedent. Nu mi-am schimbat pozitia fata subiect in niciun fel, cred aceleasi lucruri si nu retrag ideile din comentariu (cred din tot sufletul ca Dumnezeu se afla si intre catolici asa cum se afla si intre noi, cred ca El ne indreapta si pe unii, si pe altii, cred ca e o greseala sa ne batem joc de ei si sper sa ma intalnesc cu ei in cer; tin mult la ei si ma doare orice bataie de joc gratuita care li se adreseaza), dar doresc sa stiti ca regret atitudinea cu care am scris, regret ca pe langa critica nu am pus si dragoste, dragostea care trebuie sa ma insoteasca in orice moment.

    • Camix, scuzele nu sunt necesare. Ai fost foarte pornită pentru că, din punctul tău devedere, așa meritam eu. Dacă eu am să-ți schimb impresia despre mine se va schimba și punctul tău de vedere. Nu m-am simțit lezat deloc. Este greu pentru că vă cunosc puțin din lecturile de-a lungul anilor. Mi-am făcut unele păreri despre voi și nu cred că este loc de supărare. Iertați-mă dacă eu v-am supărat.

  15. M-aș bucura dacă ați citi explicația mea despre catolicism și furia protestantă în contextul antichristului: http://barzilaiendan.wordpress.com/2013/07/22/cine-este-antichristul/
    Nu se pune vorba ca să condamnăm toți catolicii. Dumnezeu lucrează cu persoane, nu cu grupuri. Altfel, de ce s-ar fi dus apostolul Ioan la Marele Preot în noaptea judecății. când l-a bpgat și pe Petru înăuntru? Nu știa Domnul Isus că Ioan are cunoștințe la Templu ? Bineînțeles că știa. Cum de a putut Ioan întreține relații de prietenie cu cineva de la Templu? … Întrebări care îți dau dreptate din belșug. Dacă există sfinți și în casa marelui Preot care l-a răstignit pe Domnul și dacă există sfinți și în casa Cezarului … cum să nu fie sfinți și la catolici?

    • Nu v-am răspuns pentru că am o perioadă foarte aglomerată. Dar îmi voi face timp să citesc materialul pe care l-ați semnalat.

  16. ideea da anticrist s-a spulberat asta garantez iar pentru masoni ideea de anticrist nu s-a spulberat ,poate stie cineva ce inseamna blasfemie? daca vrei sa ti se implineasca ceva roagate lui Dumnezeu si lui Iisus ,nu cautati puncte de reper , din cate stiu eu ISUS va veni din cer ,nu de pe pamant sub idee satanica , iehovistii spre exemplu cred doar in D-zeu din pricina ordinului iezuitilor acesta este adevarul , sa va fie rusine ,cei care cred in fantezii, de fapt. oare ce vrea D-zeu ,sa fim rai ,avari,religia se schimba precum vremea? trebuie etichetata vre-o persoana si oare de ce? pentru puterea suprema care este in subconstintul fiecaruia dintre noi ?
    ps: lucru facut de mana omului se cheama lucru manual sau abilitati practice,cine le are
    sa lasam fanatismul deoparte si sa ne supunem legilor nu fanteziilor si naivitatii semnat: un fost naiv

    • Doar o scurtă observație: legile și fantezia pot coexista foarte bine, dacă sunt corect orientate. Fantezia poate fi folosită, de exemplu, pentru a imagina cerul de după sfârșit.

      • cum citesc eu un fost naiv cele relatate de dumneavoastra stimabile T.Stanciu -dupa o ampla observatie: neregulile si fanatismul nu pot coexista daca sunt intr-un haos profund necontrolat: ex:fantezia nu poate fi folosita pentru ca poate fi controlata daca sti despre ce este vorba prin simplul fapt ca oricat ti-ai dori sa fie cerul cenusiu tot albastru il vezi in zile senine,iar dupa sfarsit vine un nou inceput,discutand de paralelism si infinit .

    • Iată o formă de ofensare indirectă şi de multe ori involuntară. Martorii lui Iehova nu s-au numit niciodată iehovişti ! Au fost numiţi aşa de alţii din motive lesne de înţeles ! Denumirea de iehovişti este o formă de batjocură intenţionată la care cel batjocorit (din păcate) nu se gândeşte întotdeauna cum să răspundă. În cazul în care este adevărat că Iahweh sau Iehova (cercetătorii nu au ajuns încă de comun acord asupra adevăratei pronunţii dar nu pronunţia este importantă ci semnificaţia) este numele sub care s-a revelat Singurul Dumnezeu Adevărat lui Moise în Exod 3:13 – 15, atunci ofensa aceasta, adică denumirea de iehovişti, este adusă direct lui Dumnezeu !!! N-ar strica să fiţi puţin mai atenţi cu cuvintele🙂
      Apropos de infinit, părerea mea este că nu ar trebui să ne muncim atâta să înţelegem ce este infinitul, că tot nu vom înţelege. Pentru noi oamenii infinitul este doar un operator matematic care ne ajută să rezolvăm situaţiile limită. Doar atât şi nimic mai mult ! Că deocamdată nu putem !

  17. Eu cred că va fi foarte mare înşelarea legată de ideea de antihrist. Antihristul s-a manifestat mai vag în ultima jumătate a primului secol şi cu putere în următoarele trei patru secole după Hristos ! Acum nu mai este vorba de Antichrist ! Acum, în ZILELE DIN URMĂ este, sau va fi vorba, de TAINA FĂRĂDELEGII…, OMUL FĂRĂDELEGII…, – 2 Tesaloniceni cap. 2 şi, mare atenţie !!! De BABILONUL CEL MARE – Apocalips 17, 18
    Apoc. 18:2 El a strigat cu glas tare, şi a zis: ,,A căzut, a căzut, Babilonul cel mare! A ajuns un locaş al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate şi urîte;
    3 pentrucă toate neamurile au băut din vinul mîniei curviei ei, şi împăraţii pămîntului au curvit cu ea, şi negustorii pămîntului s’au îmbogăţit prin risipa desfătării ei.„
    4 Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: ,,Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei, şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei!

    Părerea mea🙂 Şi pare-se şi a Scripturii.

    • Chestia-i că, de vreo 2000 de ani, fiecare generație citește aceste versete și le înțelege mereu altfel. D-aici vine baiul.

  18. […] Papa ca anticrist […]

  19. […] Papa ca anticrist […]

  20. […] Papa ca anticrist […]


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

vatraoficial.wordpress.com/

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: