Pentru cine o mai fi școala primară?

www.kentschools.net
http://www.kentschools.net

Tot mai frecvent în ultimii ani mi-au ajuns la urechi sau dinaintea ochilor fel de fel de „exerciții” pentru clasele primare. Niște lucruri de mirare și peste măsură de progresiste. Am impresia că genunchiul broaștei, despre care vorbea Creangă, e acum foarte sus, că-ți trebuie prăjină să sari ca să ajungi la el.

Mă veți scuza dacă-ți observa cum că sunt de modă veche în cugetările pe care vi le supun atenției. Dar impresia mea era, până nu demult, că învățământul este astfel conceput încât un copil de inteligență medie să fie capabil să asimileze de unul singur cea mai mare parte a cunoștințelor, mai ales în clasele primare. Bineînțeles, dacă depune un efort în această privință.

Văzând însă exercițiile de mirare pe care le-am pomenit anterior, încep să am dubii. Și încep să cred că, de fapt, acest învățământ – din ce în ce mai „incluziv” potrivit teoriilor ce afumă capetele universitarilor care-l proiectează – este, în esență, o formă de evoluționism pedagogic.

Însă, spre deosebire de evoluționismul biologic, acest nou evoluționism nu are ca obiect indivizi, ci familii. Așa că, prin școală trece cu brio cea mai adaptată dintre familii. Căci e practic imposibil ca un copil din clasele primare să-și facă temele fără ajutorul părinților.Citește mai mult »

Reclame