Postat de: Teofil Stanciu | 24/01/2013

Biserica „trează”

Am urmărit acest filmuleț care ar vrea să „trezească” biserica (sau Biserica?). Mă confesez că nu prea m-am cutremurat pentru că nu am aflat nimic nou. Acest colaj video ar vrea să sancționeze, din câte am înțeles, „evanghelia dragostei”, predicile motivaționale, „evanghelia distracției”, lipsa de preocupare pentru pocăință și alte metehne ce se manifestă în biserica actuală.

O primă observație ar fi aceea că, din puținul pe care l-am citit, în toate epocile au existat voci care au evidențiat lucrurile esențiale pentru Biserică și credincioși și au avertizat împotriva pericolelor. Începând cu Pavel, și continuând cu Herma, Tertulian, Ioan Gură de Aur, Augustin, Benedict, Francisc de Assisi, Thomas a Kempis, Luther, Calvin, Filippo Neri, Ioan al Crucii, Pascal, Alfons de Liguori, Kierkegaard, Dostoievski etc. etc., fiecare ne-au avertizat, dar cine să asculte?

Mai încoace, îi avem pe Chesterton, Bernanos, Mauriac, Evdokimov, Tozer, Foster, Schaeffer, Graham Greene, C.S. Lewis, Ortega y Gasset, Miguel de Unamuno, Claudel, Schmemann, Bonhoeffer, Steinhardt, Wurmbrand și pe mulți alții.

Dacă e să faci un inventar, ai ce citi o viață. Și descoperi, pe deasupra, că mereu a existat în Biserică o câtime de oameni care n-au crezut vreun moment că a fi creștin e o distracție colosală, că din asta decurg beneficii personale, sociale și economice. Martirii, de exemplu, nu cred că ar fi putut gândi atât de egoist și dacă ar fi vrut.

Așa că nu-mi rămâne decât să conchid că una dintre principalele probleme e ignoranța. Iar ignoranța, nu știu cum să vă spun, dar a fost adesea ridicată la rang de virtute neoficială și cultivată cu asiduitate prin biserici. Cu cât citești mai puțin, cu atât mai bine (cu excepția Bibliei!). Iar dacă tot citești, atunci să fie autori „de-ai noștri”, din balta noastră stătută. Se vede treabă că nu e o soluție să vârâm capul în nisip, fiindcă tot vin peste noi problemele alea complicate din cărțile „nepocăiților”, cu care n-am vrut să ne batem capul și să ne smintim credința „simplă”.

Poate că tocmai de aceea i-a dat Dumnezeu Bisericii pe acești oameni cu voci profetice ca să fie un avertisment pentru toate generațiile – căci ei au existat mereu. Dar noi nu ne îndeletnicim cu cititul cărților complicate, ci cel mult îi preferăm pe ăștia pe gustul nostru, pe celebrii anonimi ai zilelor noastre. Nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva plătim acum pentru ignoranța culturală specifică subculturii evanghelice.

O altă observație e aceea că dragostea își pierde orice sens în aceste dispute. Cum adică să critici „evanghelia dragostei”? Ai căpiat (pardon de expresie)? Cum să te lași antrenat într-o gâlceavă care diminuează sensul înalt al iubirii lui Dumnezeu? Ce ciorovăială de analfabeți e asta?

O să ajungem să nu mai putem vorbi despre iubire din pricina celor care i-au deturnat sensul și i-au compromis numele? O să-i schimbăm numele? Ce-i cu nebunia asta? Câtă vreme mai rămâne scris în Biblie „Dumnezeu e dragoste” și marele, înțeleptul, inteligentul și profund credinciosul Augustin are „tupeul” să spună „iubește-l pe Dumnezeu și apoi fă ce vrei” înseamnă că dragostea asta nu-i o treabă ușoară și superficială.

Că unii au impresia că dragostea asta e un fel de bunăvoință de bătrân senil e treaba lor, nu ne privește. Pe noi ne privește sensul greu al iubirii, cel care se leagă de sacrificiu de sine, de fidelitate în orice condiții și cu orice preț, de martiraj și de curaj.

Refuz să particip la acest cor de îngrijorați care, în loc să reașeze iubirea în drepturile ei, preferă să conteste „evanghelia dragostei” și s-o înlocuiască cu cea a spaimelor infernului. E drept că Biblia vorbește despre iad, că omul trebuie să se recunoască păcătos, că trebuie să se căiască. Dar toate astea sunt în contextul și în prezența iubirii.

Oricine a iubit vreun om pe lumea asta (și nu mă refer doar la iubirea romantică, ci la cea pentru părinți, bunici, neamuri, prieteni sau, na, chiar și cea față de animale) știe cât de adânci pot fi regretele pe urma unui rău făcut celui drag. Cum te mai amărăști că l-ai făcut să sufere din pricina ta.

Din ce să izvorască pocăința autentică, reală, profundă dacă nu din iubirea de Dumnezeu? Din frica de iad? Păi, bine, domnilor predicatori ofuscați sau sincer îngrijorați, problema asta au tranșat-o catolicii în sec. XVIII. Ce-ar fi să mai puneți și dumneavoastră mâna pe o carte?

Oricât aș încerca, nu pot evita constatarea (poate prea subiectivă) că plătim acum pentru ignoranța și indiferența pe care am manifestat-o față de istoria Bisericii și față de sfinții ei. Dacă liderii noștri evanghelici l-ar fi citit pe Kierkegaard (și nu s-ar fi preocupat de milenarisme fantasmagorice, să zicem), ar fi aflat încă de pe la 1850 despre cât de nocivă e „distracția”, nu în 2000. Sau măcar de ar fi ascultat ce spuneau Tozer sau Bonhoeffer pe la 1950. Tot ar fi luat la cunoștință de vreo 50 de ani.

Pentru cine a încercat să înțeleagă cum stă treaba cu creștinismul și, ca să afle, a citit (că nu prea este altă cale) niște autori de referință, tot ceea ce se întâmplă acum nu-i o surpriză. Iar dacă erau mai mulți cei care citeau și știau aceste lucruri, probabil că n-am fi ajuns tocmai în această situație.

Până una alta, totuși nu prea mi-a fost dat să aud în România predici de tip self-help. Așa că măcar din acest punct de vedere nu-s foarte alarmat. Dar e drept că influența americană vine peste noi ca tăvălugul și în câțiva ani s-ar putea să ajungem la fel de îngrijorați.

Pentru noi, nu-i târziu. Așa că, stimați lideri și enoriași, mai puneți mâna pe câteva cărți demne de atenție – pe lângă Biblie, firește.


Responses

  1. Pai daca sunt mantuit doar prin credinta, repede-repejor, 4 legi, rugaciunea pacatosului si hop in rai? Restul sunt detalii. Ce imi pot spune necrestinii (adica cei din afara tagmei iluminate a pocaitilor dintre care intaiul sunt eu) in plus fata de ce stiu deja? Am mantuirea? Am. Il am pe Cristos? Am. In rest stau si astept extinctia creatiei, moartea, eliberarea din inchisoarea aceasta a trupului si a materiei ca sa ma mut sa fiu cu Cristos. Si pana atunci ma mai distrez si eu nitelus, ca noa, n-oi sta trist o viata. Si dupa aia vin iar la biserica si ma simt vinovat ca m-am simtit bine.

    • Cuvânt cheie: „vinovat”. Apoi, toate astea de care spui tu… există la toate confesiunile. Știu că le-ai zis la modul ironic. Însă adesea mă uit la cazuistica catolică și la dorința lor de a nu lăsa pe nimeni de dinafară. Eu nu cred că totul ține – la ortodocși și la catolici – de dorința de a avea multă populație la catastif numai bună de manipulat (cum zic unii). Ci cred că există acolo și oameni realmente interesați să-i ducă pe cât mai mulți în rai. Și atunci încearcă să nu-i dea afară din biserică, chiar devenind mai permsivi… poate prea permisivi pentru gustul meu/tău/nostru. Dar își spun: „dar dacă…”, „de ce să nu mai aștept puțin?”, „hai să mai am răbdare”.

    • Dumnezeu e primul care e interesat sa duca cat mai multi in rai. Si judecata a dat-o lui Cristos. Si Cristos nu a judecat pe femeia prinsa in preacurvie. Desi evreii ar fi ridicat mana pentru excludere dintre cei vii. Judecata cea dreapta va fi, unii vor sa o faca de pe acuma. Cat despre mine, de voi mai avea ocazia, nu voi mai ridica mana veci sa aprob o excludere.

      • O, excluderea… ce problemă serioasă și complicată… Necesară?

  2. […] pare rău să fiu în dezacord cu Teofil: nu despre o biserică trează este vorba în clipul propus minții pocăite pe Popas pentru suflet, ci despre una buimacă, […]

  3. […] (petricamoisuc) 25. Stau liniştit (altfel) 26. Jurnalul copilului ucis (crestintotal.ro) 27. Biserica „trează” (drezina) 47. Dezamăgire (valentindedu) 60. A cui pui sunt eu? (cautaltceva) 81. 5 sfaturi simple […]

  4. […] “joaca”….!!! (petricamoisuc) 26. Jurnalul copilului ucis (crestintotal.ro) 27. Biserica „trează” (drezina) 47. Dezamăgire (valentindedu) 60. A cui pui sunt eu? (cautaltceva) 81. 5 sfaturi simple […]

  5. Sa nu uitam totusi ca dragostea este suferinta indelunga (indelung rabdatoare). Iar profetii din vechime care n-au vorbit despre dragoste au fost repede anihilati. Oamenii astia au dreptate, suntem de rasu lumii cu bisericile din generatia noastra.

    • Isus rezumă tot Vechiul Testament în „să iubești pe Domnul Dumnezeul tău… și pe aproapele tău…” Când asta se întâmplă, cuvintele sunt de prisos, fiindcă în asta e cuprinsă pocăința, e cuprinsă roada Duhului… De ce Wurmbrand poate predica fără amenințări în glas și să îți meargă drept la inimă și să te doară, să te mângâie, să te cerceteze, să te motiveze? Cum să spui în predică: „Ați venit doar să vă vedeți unii pe alții? OUT!” Oamenii nu sunt așa liniari, merg la biserică din motive mai complicate, puțin din una, puțin din alta. Plus că nici măcar nu li se poate explica, dacă întreabă, de ce ar trebui să meargă la biserică…

  6. Nu stiu daca sunt indreptatit sa fac vreun comentariu, gandirea mea e mult prea profana, nu se ridica la standardele spectacolului de ideologie religioasa prezentat mai sus. Moise a ridicat un popor pentru Dumnezeu, telogia ultimelor doua secole l-a coborat pe Dumnezeu la oameni. E rau , e bine, n-are importanta atata timp cat inca poti sa gasesti bucurie in creatia lui Dumnezeu. Adevarata traire nu in exaltarea spirituala o gasesti, e doar o emotie de moment, adevarata traire arde plapand in suflete pe care nu dai doi bani, suflete care poate nu pot sa-si permita costumele actorilor de mai sus!

    • Io zic că bine ai punctat. Fiindcă cei din film sunt deosebit de interesați, din câte înțeleg eu, de o anumită „stare” pe care s-o obțină. Or stările sunt nu doar temporare, dar și oscilante. Acum te trezești pe culme, iar mâine dimineață, la aceeași oră, poți fi în fundul văii. Și mai e o chestie: ei lasă impresia că creștinismul depinde fundamental de predică. Dar asta-i valabil doar la evanghelici, căci în confesiunile tradiționale există liturghie, sacramente, iar predica e cumva adiacentă.

  7. […] 6. Are 5 ani, … si canta…, nu se “joaca”….!!! (petricamoisuc) 8. Biserica „trează” (drezina) 12. Cerul – locul prieteniei dintre doi închinători: Sunny Tranca și Petrică […]

  8. […] Soare si Christianus Ionescum, regele celor care au capul cât o nucă. (cristianlaurentiu) 13. Biserica „trează” (drezina) 16. Dezamăgire (valentindedu) 28. Al cui pui sunt eu? (cautaltceva) 29. Biserica […]

  9. Pentru orice sadic exista o armata de masochisti.
    Marturisesc pacatul de a fi fost suficient de masochist ca sa ascult vreo 3 minute din sceneta asta. I’ll blame Teofil for this🙂

  10. […] Biserica „trează” […]

  11. colajul este facut la o conferinta cu „slujitori”. nu se vorbeste impotriva evangheliei dragostei ci impotriva a ce se intelege azi prin evanghelia dragostei. ce m a revoltat pe mine este modalitatea prin care acesti domni vor sa trezeasca biserica folosind acelasi metode prin care au adormit o. toti autorii pe care i ai enumerat au atentionat in timpul lor si dupa aceea despre starea de amagire dar primul care a facut o a fost chiar Domnul Isus. catimea aceea de care vorbesti este adevatata biserica. secularizarea exista intr o masura mai mare in toate confesiunile mai cunoscute. la confesiunile istorice si in special in bis ort. ea nu afecteaza invatatura pe cand in confesiunile neoprotestante amagirea afecteaza modul de interpretare al scripturii asfel cand invocam scriptura de fapt invocam parerea noastra despre scriptura. iarta ma! cunoscand modul atent de abordare al tau a diferitelor teme, indraznesc sa fac o remarca si anume ca ai scris acest articol sub impulsul primei impresii.

    • Se prea poate să fi fost ceva impulsiv acolo. Dar sper că sunt niște adevăruri aici. Aș mai adăuga că n-am epuizat subiectul, că am încă nuanțe, dar astea a apărut (sau poate că vor apărea) în alte postări.

  12. […] Stanciu ne vorbeşte despre Ecumenism congenital şi Biserica trează în vreme ce Alexandru Nădăban titrează: Viziune, strategie și tactică sau unde nu-i cap vai […]

  13. Teofil, pe mine comentariul lui Isac Filip m-a lamurit putintel, dar nu suficient, pentru ca mi se pare ca nu toate secventele sunt filmate la *aceeasi* conferinta.

    Eu am senzatia ca clipul asta e facut din bucatele de predici unde pastorii isi predica singuri. Si intr-un fel e bine: ei ne-au adus aici. Sau ei au adus aici majoritatea bisericii. Nu integ de ce urla unii la altii in halul asta, poate audienta de pastori era….adormita?

    Vorba ta, ar fi bine sa isi predice insa si despre carti si ce bune sunt ele. Macar pentru faptul ca unele chestii ar fi fost „descoperite” mai din timp. Si de mai multi dintre ei si enoriasi.

    Ce imi displace insa e tonul pe care predica acesti domni. Unii dintre ei par samai aiba putin si fac apoplexie. Candva o sa moara in timpul predicii si enoriasii vor spune despre ei ca si-au dat viata „in slujba lui Hristos”. Si poate asa ar fi si fost (nu stiu daca am nimerit bine timpul verbal, in engleza ar fi sunat mai bine).😀

    Si inca ceva, mesajul central al celor din filmulet nu e neaparat indreptat impotriva Evangheliei Dragostei, ci impotriva tonului pe care l-a luat predicarea in ultimii ani: usurel, usurel sa nu se supere nimeni, ca ne pierdem enoriasii.

    Deci da. E frumos si bine ca se strang laolalta sa strige putin unii la altii, poate-poate se mai trezeste careva. Ar fi o idee sa facem niste standuri de carti la aceste conferinte, si sa le schimbam copertile cu coperti de literatura „de-a noastra”?

    • Asta ar fi interesantă ideea. Să pui „Demonii” între coperțile lui… Lucado sau Oke?

      Ai dreptate cu observația ta referitoare la tonul folosit de ăștia. Îmi aduc aminte de seninătatea lui Wurmbrand (nu pot s-o evit, fiindcă-i un reper foarte puternic), care nu avea nevoie să se încrunte, nici să vitupereze congestionați la față împotriva păcatului și, cu toate că era radios, mereu mi s-a părut mult mai convingător.

      Iar ceea ce critică ei nu cred că e evanghelia dragostei, într-adevăr, ci o chestie dulceagă pe care chiar și ei par s-o confunde cu dragostea.

      • da, sa pui ce trebuie citit intre cpoerti ale cartilor aprobate de ei.😀
        Wurmbrand era convingator pentru ca convingea din dragoste. Nu e oare ea bunatatea cea care indeamna la pocainta?🙂

        Nu, ei critica propriul lor siropel pe care l-au vandut pana acum drept Apa Vietii. Si culmea, nu era nici macar apa.

        • Atunci d-aia îs așa porniți, că se simt cu muca pe căciulă? Și vor să convingă pe toată lumea că s-au „lăsat” de chestia aia? Se poate să ai dreptate. Nu m-am gândit în felul ăsta.

          E ca la povestea aia cu Școala duminicală (tot uit cum se cheamă filmul ăla… ) care și-au dat seama că au luat-o razna și acum contestă însuși modelul de lucru, deși l-au lăudat vreo 200 de ani încontinuu.

  14. în prea multe biserici se predica oamenilor cit sunt de răi, de păcătoşi şi de leneşi. Biserica se deconectează sau îi caută pe cei mai vinovaţi care sunt eiminaţi. În lipsa unor vinovaţi in interior se găsesc alţii în alte biserici, de obicei biserica ortodoxă este de serviciu. si asa isi pierde sensul predicarea si adunarea la ,,biserica”.
    să ne mai mirăm de altele din biserici?

    • Din păcate, am văzut că mereu e nevoie să ai un adversar în biserică sau în afara ei. Ai zice că altfel nu se pot motiva nici enoriașii, nici conducătorii să facă un lucru bun.


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

vatraoficial.wordpress.com/

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: