Postat de: Teofil Stanciu | 31/08/2012

Pe unde mai căutăm democrația?

westerlund09.wikis.birmingham.k12.mi.us

În ultimele luni, democrația a fost căutată în tot felul de locuri. Cel mai recent și insistent, la Curtea Constituțională. Însă această Curte este ombilical legată de Parlament și viața politică. Deci căutarea ar fi trebuit prelungită măcar până acolo, pe aceeași linie de argumentare. Adică, Curtea e proastă, dar a fost aleasă de Parlament, prin urmare, Parlamentul a făcut o treabă proastă fie prin alegerea membrilor Curții, fie prin legea care reglementează funcționarea ei.

S-a căutat democrație și prin Parlament, dar numai ca să se justifice ridicarea unei coaliții împotriva președintelui. Poate că altfel ar fi trebuit căutată.

A fost căutat de democrație și președintele țării, care, după anumite opinii, și-ar cam fi depășit atribuțiile constituționale, riscând astfel să diminueze cantitatea de democrație din existența noastră a tuturor.

Democrația a fost căutată și în votul alegătorilor. Nu știu dacă s-a găsit încă, dar organele competente ale societății investighează de zor și sigur se vor hotărî când trebuie s-o găsească și când nu.

Spun asta pentru că democrația celor 7,4 mil. care votează împotriva lui Băsescu a devenit mult mai valoroasă decât democrația celor 7,7 mil. care au cerut diminuarea numărului de parlamentari. Deci democrația e preferențială, după câte se pare.

După părerea mea de necalificat, democrația ar trebui să se regăsească în ultimă instanță în alegător. Nu în votul lui, care poate fi manipulat. Nu în numărul alegătorilor, care este o chestiune de circumstanță. Nu în agresivitatea alegătorului, care n-ar trebui stimulată.

Cred că democrația ar trebui să se regăsească întâi de toate în mentalitatea alegătorului, în „calificarea” lui de elector dobândită prin educație. Abia când alegătorul are mentalitatea democratică bine interiorizată, toate celelalte locuri în care se cere democrație pot funcționa corespunzător.

Instituțiile invocate să apare democrația nu au cum să funcționeze decât dacă există în mintea alegătorilor, a fiecărui individ de pe „listele electorale permamente” (și suplimentare) o idee cât mai clară și mai larg împărtășită cu privire la ce înseamnă această democrație.

Abia când sintagme precum „stat de drept”, „instituție democratică”, „libertate a conștiinței”, „societate civilă”, „drepturi cetățenești”, „democrație parlamentară” etc. ar căpăta un conținut relativ unitar în mintea cetățenilor, democrația ar începe să își trăiască viața ei nemutilată.

Această educație pentru democrație nu se rezumă la niște ore de „cultură civică” predate de un profesor care să-și completeze orele necesare pentru o catedră întreagă. E mult mai mult de atât. Altfel îi putem considera tâmpiți pe toți cei care au murit în timpul comunismului (și în lupta finală cu el) pentru că apărau valori democratice. Mă îndoiesc că ei aveau în vedere o oră săptămânală, predată de un ins plictisit.

Dacă există o trăsătură ce caracterizează democrația, aceasta este, în opinia mea desigur, fragilitatea. Căci democrația se bazează pe buna credință a tuturor celor care și-o asumă. Are niște mijloace de protecție împotriva derapajelor, însă aceste mijloace funcționează numai în măsura în care cei care le deservesc sunt de bună credință.

De pildă, legea trebuie făcută dreaptă de către parlamentarii aleși de popor și aplicată nepărtinitor de către magistrați. Dacă cineva se abate de la această normă, poate fi sancționat, dar dacă un grup de interese decide să se abată, atunci e foarte greu (dacă nu chiar imposibil) de controlat.

Tocmai de aceea spun că educația și mentalitatea democratică a fiecărui ins mi se pare crucială. Pentru că dacă intervin derapaje, individul trebuie să le poată recunoaște, iar votul său să sancționeze derapajele.

Atât de important mi se pare acest ultim bastion al democrației – individul cu gândire democratică – încât departe de a institui votul obligatoriu, mai degrabă aș stabili un examen pentru obținerea permisului de alegător.

Nu cred, ca cetățean rațional, că toate voturile ar trebui să fie egale decât dacă ar exista un prag minim de cunoștințe socio-politice (sună urât, dar n-am găsit alt termen) pe care să le asimileze toți votanții.

Creștin fiind, cred că și voturile analfabeților socio-politici intră în misterioasele cauzalități ale providenței divine. Dar asta ține de altă sferă a existenței. Mă ajută, e drept să trec mai ușor peste aberațiile lumii materiale.

Totuși, democrația ar trebui însușită în egală măsură de plugari și muzicieni, de măturători și academicieni. Și nu am în minte cine știe ce teorii elaborate, ci câteva lucruri simple, ușor de înțeles. Câteva principii care nu se schimbă de la o legislatură la alta. Astfel încât oamenii să fie mai puțin manipulabili de politicieni și jurnaliști parșivi. Și să accepte validitatea unor lucruri chiar când se întâmplă așa cum nu le convine lor.

Dacă mă întrebați pe mine, nimeni dintre guvernele care s-au perindat până acum, nu a avut interesul ca cetățenii să devină niște depozitari ai valorilor democratice. Căci politicienii români, puși în bună măsură pe căpătuială și/sau orientați spre beneficii pe termen scurt, nu vor alegători care să înțeleagă ce se petrece. Vor votangii care se lasă ademeniți de minciuni electorale și de jurnaliști pupincuriști și limbuți.

Părerea mea e că, dacă sistemul de învățământ din România era bine și coerent gândit în ultimii 20 de ani, cu totul alta era fața societății de azi. Încă nu-i târziu, dar, dacă lucrurile se mai amână, mă tem că nu va mai fi cu cine să faci lucruri bune și de valoare. Iar democrația va funcționa din ce în ce mai prost. Spre fericirea unor demagogi împuțiți care au compromis pentru mult timp calitatea de politician.

 

 

 


Responses

  1. Nimic mai adevarat,nimic mai trist,nimic de adaugat.Excelent articolul!

  2. […] https://drezina.wordpress.com/2012/08/31/pe-unde-mai-cautam-democratia Share this:FacebookTwitterLinkedInLike this:LikeBe the first to like this. […]

  3. ma bucur ca ai revenit la o gandire obiectiva si deci echilibrata si nepartizana

    • Mereu am încercat să nu mă îndepărtez de asta. Însă sunt curios unde ați sesizat derapajele care vă determină să spuneți că „am revenit”.🙂

  4. […] (crestintotal.ro) 55. Prima zi a Convenției Române – Seattle 2012 (lascaupetru) 57. Pe unde mai căutăm democrația? (drezina) 60. Cutia cu cretă colorată (4) Memoria (rasvancristian) 70. Prima Zi a Conventiei […]

  5. Trebuie să căutăm democrația sau liberalismul?

    http://inliniedreapta.net/dereferinta/calea-democratica-spre-tiranie

  6. Pentru a vota responsabil, un alegator ar trebui sa aibe minime cunostinte despre viata partidelor, despre doctrinele si programele acestor partide, sa se implice in viata comunitatii,etc, adica sa fie un cetatean activ. Cu riscul de a parea reactionar-am citit multe despre doctrina conservatoare-pledez pentru un fel de vot cenzitar, nu bazat pe avere ci pe responsabilitatea de cetatean, avand calitatile enumerate mai sus. Ma gandesc cu nostalgie la perioada 1866-1918, cand Romania avea oameni politici remarcabili (Bratienii, PPCarp, Titu Maiorescu, Take Ionescu,etc), iar Parlamentul era ales prin vot cenzitar Nu orice neavenit putea vota sau ajunge in Parlament .
    Atunci s-a realizat Romania Mare. Dupa 1918, prin adoptare votului universal, viata politica a intrat intr-un declin ireversibil (coruptie, demagogie, fragmentarea partidelor, manipularea maselor,etc.). Sigur ca nu pledez pentru revenirea la votul cenzitar, dar primul lucru ce l-as propune este inlocuirea listelor electorale permanente cu liste pe care sa se inscrie personal, orice alegator dornic sa participe la viata politica. Aceasta inscriere se poate face la primaria din localitatea, in care cetateanul respectiv domiciliaza, in rastimpul dintre ciclurile electorale. Asa il responsabilizezi cat de cat pe alegator, ii dai sentimentul demnitatii de cetaten, interesat in propasirea tarii. Ar fi un prim pas spre insanatosirea vietii politice la noi. Din care ar decurge si celelalte. .

    • Poate că aveți dreptate. Oricum, se pare că ar fi și ceva soluții… dacă până și noi, ca simpli cetățeni suntem în stare să identificăm niște variante…


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

AUDIATUR ET ALTERA PARS

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

vatraoficial.wordpress.com/

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: