Postat de: Teofil Stanciu | 31/07/2012

Semantică pe… pâine

cathieu.com

Sau despre cât de utilă e mâncarea în vorbire

Limba română conține o consistentă porție de limbaj gastronomic trecut, prin uz, în alte arii semantice, generând astfel un spectacol interesant. Faptele, persoanele, relațiile, cuvintele, aspirațiile, eșecurile, atitudinile și aptitudinile pot fi exprimate în registru culinar. Mesajul cuiva poate fi nesărat, piperat, indigest sau, din contră, dulceag, mieros. Dacă un discurs este pe placul destinatarilor, aceștia sorb fiecare cuvânt.

De obicei, verbul a mânca se asociază cu deprinderea de a-ți hrăni trupul, dar limba română permite și alte feluri de… mâncare. Poți să mămânci bătaie,mănânci rahat (cu polonicul) și unii chiar nu au de ales, să mănânci sufletul cuiva sau să-i mănânci viața. Cine are motive, poate alerga mâncând pământul. Dar poți fi și victima căreia să îi mămânce câinii din traistă, ceea ce nu e deosebit de măgulitor.

Și oamenii pot fi caracterizați culinar. Despre un om bun spunem că este ca pâinea caldă (sau chiar pâinea lui Dumnezeu). Mai recent, un personaj simpatic e o bomboană. Cei agreabili sunt dulci. Cu cei generoși poți mânca dintr-un blid, de atâta mărinime.

De cealaltă parte, nesuferiții sunt acri sau ca pelinul. Unii sunt harnici și săritori ca piperul, în timp ce alții sunt blegi ca mămăliga sau chiar mânâncă pâinea degeaba. De obicei, aceștia din urmă așteaptă le pice para mălăiață în gură. Deh, vrabia mălai visează. Că fiecare ar vrea un os de ros.

Celor mai arțăgoși, știm, le sare repede muștarul sau le dă borșul în foc. Aroganța îi face pe unii, care sunt cu caș la gură, să spună câte-n lună și în stele, însă doar dacă ai mâncat ceapa ciorii ai putea să le dai crezare. Să-și bage ei carnea la saramură, dacă țin morțiș să demonstreze că laptele e negru.

Unii, cum prind cheag, trag la ciolan și vor să ajungă să dețină și pâinea, și cuțitul. Se adună unde îi poartă interesul ca muștele la miere. Mulți nu se sinchisesc dacă vor lua cuiva pâinea de la gura și sunt dispuși să vândă pe oricine pe un blid de linte. Iar cum lăcomia trebuie asezonată cu oleacă de zgârcenie, spunem despre astfel fel oameni că sunt zgârie-brânză. Dacă se poate, ei ar vrea să rămână și cu pâinea unsă, și cu slănina întreagă.

Orice om cu scaun la cap știe că nu poți să-i pui pe toți semenii în aceeași ciorbă. E riscant, de pildă, să-i judeci pripit pe cei care sunt brânză bună în burduf de câine. Rămân însă destui și d-ăia care nu fac nicio brânză sau nicio ceapă degerată.

Și relațiile le caracterizăm culinar. Personalitățile unora sunt greu de înghițit și ne enervează ca sarea în ochi, pe când de alții sunt de neînlocuit ca sarea în bucate. Prudența te îndeamnă ca după ce te arzi cu ciorbă, să sufli și în iaurt. Uneori concluziile sunt destul de dure: frate nefrate, dar brânza-i pe bani. Cu siguranță însă după ce mănânci pâine din mai multe cuptoare, nu mai poți fi dus cu zăhărelul.

E important să înțelegi în viață că nu tot ce zboară se mănâncă. Numai credulii înghit repede gălușca.

Grija părintească se vede în faptul că și-au luat bucățica de la gură, ca să-și crească odraslele.

Conflictele beneficiază de regimul lor culinar. Despre cei care se află într-un diferend se spune că se mânâncă între ei. Când ești dojenit se cheamă că ai fost făcut cu ou și cu oțet. Coborând nivelul, se poate ajunge la împroșcări cu lături. Dacă ripostezi, s-a umflat orezul în tine, dacă taci, se știe că mămăliga nu explodaeză. Această din urmă expresie era folosită în special pentru a caracteriza starea de letargie a românilor de dinainte de 1989.

Eșecurile pot fi și ele consemnate în registru culinar. Nepriceputul calcă în străchini sau face varză tot ce prinde ori intră ca nora între blide. Despre cei care strică totul la urmă se spune că dau cu mucii în fasole. Chiar și cei în general responsabili mai ajung căteodată să o pună de mămăligă. Dar cine e iute de picior, poate reușește să spele putina, ca să nu mai prindă nimeni de veste.

Curioșii se bagă unde nu le fierbe oala sau în ciorba altcuiva ori, mai zicem, ca musca în lapte. Ferice de ei dacă scapă să nu fie făcuți piftie măcar o dată în viață, pentru indiscreția lor. Dar de niște zile fripte sigur vor avea parte.

Acum cine poate ști câte din calități și defecte le-am supt odată cu laptele mamei sau le-am dobândint cu vremea? Dar asta e deja altă mâncare de pește.

Ca să nu mi se reproșeze lipsa de finalitate a acestui text și să nu risc să fie considerat doar o zeamă lungă, vă recomand, în buna tradiție didacticistă, să nu fiți papă-lapte, linge-blide sau colivari. Că deveniți dezgustători. Cât despre alte concluzii, mai cugetați și pe cont propriu, că nu e bine să primiți totul mură în gură.

 

 

 


Responses

  1. Frumoasă „porție” de „haleală” intelectuală.

  2. Un alt fel (a se înţelege ca englezescul „dish”) de Dicţionar de expresii româneşti. :))

  3. Foarte amuzanta aceasta disertatie si mai ales binevenita .Dupa toata isteria politica mi-am mai regasit buna dispozitie,multumesc !

    • Să vă fie de bine și să nu vă cadă rău la fiere😉

      • Mersi!E adevarat ca „fierea „care a pus stapanire pe mine ,ma face confuz si paranoic.(vezi postarile mele de mai jos)

  4. Ce-i cu diversiunea asta? Tu o dai cu semantica in vreme ce subiectul arzator este suspendatul despre care oponentii sai spun ca trebuie sa plece ca si-a trait traiul, si-a mancat malaiul la Cotroceni?

    • Cred că de la semantica culinară ni se trage. Că, dacă înțelegeam mai bine principiul sintactic al borșului, paradigma mămăligii, morfologia mititeilor și gramatica sarmalelor, nu ajungeam acum să tot culegem bomboane de pe colivă. Nu prea îmi dau seama ce am zis aici, dar sună bine și gustos.

  5. In perioada imediat postrevolutionara un reporter il intreba pe Nichita Stanescu daca poezia sa a fost intotdeauna elogiata sau a avut si critici.Poetul a raspuns ca in mod evident au existat si opinii nefavorabile dar asta nu l-a deranjat.Ceea ce l-a afectat au fost comentariile grosolane sau imixtiunile in viata sa privata,pe care le-a considerat drept o forma de atac la persona.Intrebat de reporter cum a reactionat,a raspuns ca in niciun fel si asta tot ca o forma de atac la persoana.Banuiesc ca domnul Teofil Stanciu nu va va raspunde…

  6. Cred ca m-am pripit si nu am inteles tachinarea amicala a domnului Tomoioaga.Daca acesta este cazul imi asum stupiditatea,si imi cer scuzele de rigoare.

  7. Inca o data mii de scuze ,”am dat cu mucii in fasole”!

    • Vasile e băiat de treabă și n-o să vă facă cu ou și cu oțet pentru asta.

  8. Nu stiu ce gogosi vrei sa ne vinzi aici, dar sigur nu te-ai facut de cacao cu salata asta🙂

    • Mulțam. Zic bețivii cu experiență că după o beție zdravănă, musai să-și dreagă gustul cu ceva. Eu am încercat cu asta – textul e mai vechi, dar a stat mult la murat, așa că e numai bun🙂


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

vatraoficial.wordpress.com/

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: