Postat de: Teofil Stanciu | 15/05/2012

Marea șmechereală – sau despre cel mai talentat român al anului

Mă gândesc că știe toată lumea cine a fost câștigător la „Românii au talent”. Un „mentalist”. Văd că a intrat acest cuvânt și în vocabularul autohton. De la Mudava încoace n-am mai avut parte de așa ceva.

Cu „talentul” omului nu am nimic. Nu sunt în măsură să-l discut. Însă merită observat că cel mai tare din parcare a fost un ins care a reușit să facă o șmecherie. Publicul votant nu a avut ochi pentru cei care au asudat în fel și chip, ci pentru cel care a reușit să scurtcircuiteze firescul existenței, să evite norma, să se fofileze.

Un băiat „descurcăreț”, am zice, mai ales după ce a început să se zvonească prin târg că omul avea un complice care l-a ajutat. Păi, de ce nu? Că doar erau 120.000 Euro la mijloc. Poate că toate nu-s decât niște bârfe lansate de invidioși. Nu mă interesează aceste detalii.

Dacă anul trecut consideram că alegerea publicului e un gest bovaric, acum mi se pare că opțiunea pentru acest candidat reprezintă un fel de confesiune aproape agresivă.

Poate că sunt prea optimist, dar mă îndoiesc că privitorii au fost atât de creduli încât să se lase pe deplin convinși că numărul „mentalistului” e autentic sută la sută. Presupun că majoritatea vor fi fost încercați de îndoieli, dacă nu-și vor fi spus de-a dreptul: „Nu se poate! Sigur e un truc la mijloc!”

Fie că am dreptate, fie că nu, rămâne faptul că celor mai mulți votanți le-a plăcut să se lase trași pe sfoară. Conștient sau inconștient. Experiența a fost atât de intensă, încât i-a convins să-și dea votul.

Fără-ndoială că, aici, un rol hotărâtor l-a avut și juriul. Cei trei l-au promovat pe câștigător până în această etapă a concursului pe baza unui „talent” incert. Probabil că ar trebui să explice ei în ce consideră că rezidă talentul învingătorului.

Nu de alta, dar suntem pe cale să redefinim ce înseamnă talent. Dacă e vorba de prestidigitație, atunci avem mai degrabă exercițiu decât talent – firește că și anumite abilități sunt necesare, dar miza e mult mai mare pe muncă. Iar dacă e vorba despre puteri paranormale, atunci intrăm în alte sfere, care țin de lumea spirituală și care nu merge să fie evaluată după criterii mundane.

Socot, poate greșesc, că învingătorul și-a câștigat capitalul de simpatie pentru că reprezintă un soi de ideal. A reușit aparent fără niciun efort să obțină ceva. Pe de altă parte, a putut să pătrundă în mintea altora – sau așa a lăsat impresia – fără ca ei să-l poată opri. Deci nu numai că nu e nevoit să depună efort, ca ceilalți competitori, dar mai are și capacitatea de a-și controla evaluatorii. Ce-ți poți dori mai mult de atât?

Mergi la școală, nu faci nimic, iar la examenul final (indiferent ce nume poartă: teză, extemporal, disertație) intri direct în mintea comisiei și iei toate ideile de care ai nevoie. Super-mișto!

Cei cărora le mai pasă de asemenea chestiuni, ar putea să ridice și problema moralității accesului la mintea cuiva pe căi necinstite, prin manipulare, însă nu cred că pentru cei care aspiră la astfel de performanțe contează aceste „detalii”. Important e să obții ce vrei și să nu poți fi sancționat în niciun fel.

Ajung acum să formulez acea confesiune despre ca vorbeam anterior: mentalistul învingător s-ar putea foarte bine să fie idolul din acest an – se știe că viața idolilor actuali e extrem de scurtă – al unei generații. Modelul ei, reperul spre care tânjește mai mult sau mai puțin conștient. Nu trebuie trecut cu vederea.

Indiferent de scandalurile iscate în jurul lui, indiferent ce se va întâmpla cu reputația lui în următorul interval, el este rodul adeziunilor unui anumit număr de votanți. Rămâne de văzut câți oameni au votat, însă, la fel ca votul politic, el contează. Ar mai fi de discutat și dacă votul poate fi măsluit, dar aici deja intrăm în zona conspiratitei.

Așa că, până la alte precizări, the winner takes it all. Această alegere a publicului conține un mesaj axiologic, dezvăluind valorile și totodată slăbiciunile celor care au făcut-o. E, în ultimă instanță, un mesaj moral și religios, dacă vreți. Care nu trebuie sub nicio formă ignorat. Nici incriminat. Ci rumegat pe îndelete…


Responses

  1. Mie tot nu îmi vine să cred că Cristian Gog este alesul României. Suspectez că votanţii „marelui mentalist” reprezintă doar un segment din publicul român, dar, până una alta, he is the winner…

    • Da, nu prea contează câți l-au votat, ci faptul că i-a determinat pe cei mai mulți dintre votanți să-l aleagă pe el. La fel stau lucrurile și în alegerile politice.

  2. Era oarecum normal.Romanii au o predilectie spre senzationalism.Mai era si cazul ala cu flacara violet.

    • Cum explicați acest senzaționalism (în termeni capitaliști😉 )?

      • Mi-e teama ca ceea ce vedeti dumneavoastra la Romanii au talent nu e capitalism ci mai degraba socialism.Daca va aduceti aminte,atat in Uniunea sovietica cat si la noi si in alte tari comuniste,erau diverse manifestari si diverse spectacole facute ca sa entertain the crowd,sa le ofere senzatii ca sa le altereze mintea.In era de aur a capitalismului la inceputul secolului 20 astfel de spectacole nu existau.Astfel de spectacole au inceput abia cu anii 60 si reformele socialiste ale lui Lyndon B. Johnson.
        Asa ca dintr-o perspectiva capitalista,nu e diferenta intre spectacolele lui Ceausescu si Romanii au talent.

        • Să înțeleg că, în epoca lui de aur, capitalismul era o formă de puritanism socio-economic? Și că acest puritanism ține, de fapt, de esența capitalismului?

        • Da.Cam asa era atunci. Sunt multe de discutat pe tema asta si le vom discuta cand veti scrie articolul promis referitor la bogati si crestinism.

        • Asta pare să fie teza lui Max Weber, care (din câte am înţeles din diverse recenzii destul de confize) corelează puritanismul cu dezvoltarea iniţială a spiritului capitalist. Ideea ar fi că acumularea de bogăţii se făcea nu ca scop în sine, nu pentru luxul propriu, ci pentru a reinvesti în creşterea societăţii pe toate planurile. Corelaţia poate că este reală, numai că mi se pare foarte subţire justificată teologic plecând de la calvinism, predestinare, ascetism fără retragere din lume, realizarea prin urmarea vocaţiei individuale ş.a.m.d. De reţinut totuşi ideea că acumularea de bogăţie nu duce automat la capitalism, este nevoie de un anumit spirit al angajării în lume care declanşează dezvoltarea – identificat de Weber în teologia puritană, anabaptistă, metodistă etc. Dacă privim la boierii răsăriteni, aşa o fi, dar „cauza” teologică mi se pare forţată.

        • Da, sunt întrucâtva familiarizat cu teza lui Weber. Dar, când vine vorba de chestii practice, mi se pare că tovarășul nostru de blogăreală medieșean uită că capitalismul nu beneficiează de mediu aseptic, ci este pus în act de către niște oameni dornici de repede îmbogățire. Și că morbul banului atinge cât ai zice pește suflete dintre cele mai curate. Deci, fără o etică împlântată adânc într-o religiozitate practică, vie, capitalismul acela rămâne o mare utopie.

          Din vorbele dumnealui, nu pare să fi reușit performanța unui capitalism cumpănit și smerit nici măcar pentru propria persoană…

        • Probabil că pilda lucrătorilor în vie era cu un proprietar moşier, eminamente agrar şi anticapitalist. Se confirmă că nu e indicat să te bazezi prea mult pe pilde?

        • Haideţi să căutăm cu smerenie spre înţelegere unii către alţii. Toţi lucrăm în vie. Să prindă şi el plata. Să prindem şi noi plata.

          Duhul de zavistie zboară pe lângă dânsul. Şi mă chinui rău de tot să stau la locul meu, lângă coşul meu cu boabe.

        • Da, dar trebuie cumva să încercăm a ne da de gândit unii altora. Şi să încercăm să nu absolutizăm ce gândim fiecare. Mai bine câştiga un acrobat mergător pe sârmă decât un mentalist – este un talent profund creştin, deşi pare un fragil compromis între căderi iminente.

        • 🙂
          Rafinat, ca întotdeauna.

  3. Desi nu am urmarit acest ciclu de emisiuni dedicat talentelor sau ,,talentelor” din Romania, citind articolul dv. cred ca am inteles unde ,,bateti”. V-a intristat atitudinea votantilor de a alege in fruntea listei un ins cu abilitati care pot fi folosite cel mai adesea in contradictie cu morala civica. Plecand de la acest aspect am dorit sa intervin pentru a adauga cateva impresii personale.

    Cred ca problema cu pricina poate fi extinsa la nivel macro in societatea noastra. Asta pentru ca vedem des cum culeg aprecieri cei care ,,dribleaza” sistemul, care ajung in varful piramidei pacalindu-ne prin metode care mai de care mai ingenioase.

    Observ ca in Romania nu binele facut celorlalti conteaza ci binele propriu. Chiar daca cineva ne calca efectiv in picioare pentru cel de-al doilea scop noi il condamnam vocal dar il admiram in sinea noastra. Ne starneste invidia. Am dori sa avem succesul lui. Altfel nu se explica de ce mari trisori politici, cei mai multi grosolani de-a dreptul, castiga din ce in ce mai mult teren. Si ca o culme a acestei ascensiuni este pretentia obraznica a profitorilor in speta de a fi admirati doar pentru faptul de a fi ajuns acolo unde au ajuns. Si noi, fireste, ii admiram.

    Asta este dupa parerea mea problema pe care ati atins-o.

    Eu cred ca de un maxim de admiratie ar trebui sa se bucure cei care aduc un aport pozitiv in viata celorlalti. Care ofera bucurie, speranta sau macar liniste. Daca ai abilitati remarcabile dar nu le folosesti intr-un fel sau altul si spre binele celorlalti, cred ca poti recurge foarte usor la a le folosi in detrimentul acestora din urma.

    Poate am fost putin naiv in aprecierile de mai sus dar nu cred ca trebuie sa propulsam la varf indivizi care nu au alta calitate decat aceea de a ne minti frumos in folosul propriu.

    Desigur, nu pretind tuturor celor cu abilitati deosebite, sa se comporte precum sfintii desi n-ar strica sa incerce macar. Problema nu este de fapt a acestora ci a noastra. Bun … ai calitati remarcabile, dar cum se rasfrang acestea pozitiv in afara cadrelor existentei tale ? ,, In niciun fel’’ poate fi raspunsul tau. ,,In regula. Atunci stai matale mai pe la coada clasamentului.’’ ar putea suna un raspuns normal din partea noastra.

    Intr-un articol anterior ati adus in discutie exemplul lui Dan Diaconescu. Cat de mare este binele pe care acesta l-a facut societatii pentru a merita votul nostru ? Sau cat de mult bine poate sa faca acesta in caz ca ar obtine majoritatea voturilor noastre ? Dar credeti ca multi dintre cei care-l admira si i-ar da si votul lor o fac punandu-si aceste intrebari ? Eu unul nu cred. O fac pentru ca il admira pentru reusita lui personala si atat. Pentru ei Dan Diaconescu este un exemplu pe care si-ar dori sa-l urmeze dar simt ca nu vor putea s-o faca niciodata. Este omul care ,,s-a ridicat de jos’’ (acolo unde se afla si ei acum) care a depasit orice obstacol pentru a-si atinge scopul. Dar care a fost scopul lui si care au fost metodele folosite pentru a-l atinge ? Pentru admiratorii lui astea sunt intrebari care nu-si au rostul. Important este doar ca el a reusit prin niste abilitati remarcabile. Jos palaria ! Acesta-i omul nostru.


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: