Postat de: Teofil Stanciu | 11/05/2012

Fler politic evanghelic

Multă vreme am fost traumatizat pentru că, în 2000, am mers la vot, în turul II, să-l votez pe Iliescu numai ca să nu iasă Vadim. Știu că i-am mărturisit atunci unui prieten că, dacă se întâmplă nenorocirea să câștige tartorul PRM-ului, mă gândesc foarte serios să-mi iau tălpășița și să-mi caut altă țară.

Această ipostază – de care unii au scăpat refuzând pur și simplu să participe la vot – mi-a fost „facilitată”, printre altele, și de curentul care tulbura pe atunci mintea multor evanghelici. Iată o scenă grăitoare. Ieșind din secția de votare, după primul tur de scrutin, mă întâlnesc aci cu o fată din cartier, care-și manifesta pentru întâia oară dreptul electiv (eu aveam deja încă un scrutin bifat, în 1996).

Din una într-alta, mă pune păcatu’ s-o trag de limbă, să aflu cu cine a votat. „Păi, cu Vadim”, răspunde ea surâzând senin. Iar din spatele ei, pășind greu și apăsat, mama fetei completează cu aplomb că „asta e voia Domnului” – să iasă câștigător individul care, de câte ori apărea la televizor, profera numai gogomănii, tartorul unei tagme de foști securiști.

După care, cu o slugarnică și inexplicabilă (pentru mine) resemnare, măicuța bătrână adăugă oftând că acum a sosit vremea să ne pedepsească Dumnezeu pentru… nu mai țin minte exact pentru ce. Așa că a contribuit și ea cu ce a putut la planul divin care, culmea!, nu s-a mai îndeplinit până la urmă.

Cele două femei care l-au propulsat cu bună știință pe Vadim frecventau o biserică evanghelică din Oradea – confesiunea importă mai puțin – unde fuseseră îndemnate mai explicit sau mai implicit spre această opțiune politică. Oricum, se vedea că făceau parte dintr-un „curent” de opinie, că prea erau toate explicațiile puse la punct.

I-am auzit pe mai mulți la vremea aceea declarând cu nonșalanță că nu mai aveau cu cine să voteze. Firește că, dacă e să cugetăm pe îndelete, găsești explicații: dezamăgirea după guvernarea CDR, refuzul de a-l vota pe Iliescu. Dar totuși, extrem de naivă și lipsită de discernământ această aderare la PRM – un partid care, prin vorbirea și purtarea liderilor săi, se afla destul de departe de idealurile creștinești de comportament.

În ultima vreme, am senzația că istoria se repetă. Doar că, de această dată, în prim-plan se află Partidul Poporului, condus de Dan Diaconescu. Motivele îmi scapă (deși am câteva bănuieli), însă am văzut deja un mic val de simpatie manifestată de evanghelici pentru această formațiune politică.

Nu știu cum se poate justifica moralmente adeziunea la PP. Dan Diaconescu folosește cele mai sordide evenimente și face apel la cele mai primitive umori ca să câștige audiență. Manipulează cu o nonșalnță înfiorătoare zonele sufletești cele mai sensibile ale unei populații profund dezamăgite. Iar acum vrea să transforme tot ce a acumult la nivel de credibilitate în capital politic.

Programul „politic” în 20 de puncte e aiuristic, lipsit de orice logică economică sau socială. Să dai 20.000 Euro fiecărui român care deschide o afacere e o tâmpenie cât casa – o să avem vreo 10 milioane de „afaceriști”. Plus că vor crește toate (de ce nu doar alea mici?) salariile, în condițiile în care elimini toate impozitele și le înlocuiești cu unul singur. Sau ce bancă din lumea asta va accepta ideea fantezistă de a suspenda plata creditelor pe 12 luni? Mi se pare evident parfumul de înșelăciune din asemenea promisiuni fantasmagorice.

Cu toate acestea, există evanghelici care pun botul și cred în capacitățile mesianice ale unui individ care a făcut avere numai din faptul că mulțimile se înghesuiau să-i vadă interminabilul serial cu Elodia și alte scârboșenii.

Devine tot mai limpede că practica religioasă oricât de zeloasă nu aduce niciun plus discernământului socio-politic. În sine, asta nu-i o problemă, dar devine o problemă când lucrurile se amestecă, iar personagii bizare sunt învestite cu roluri mesianice, cu însușiri providențiale.

De fapt, aici e miza problemei. Căci nu opțiunea politică a unui individ deranjează, ci acest suflu mesianic ce înconjoară fiecare decizie. Deranjează confuzia nesănătoasă între planul politic și cel religios. Deranjează absența atitudinii cumpătate și critice față de „cetatea omului”.

E surprinzător să vezi cu câtă seninătate trece rigoristul moral peste carențele morale grave și evidente ale „catindatului”. Totul se reduce la acea consonanță sufletească ce unește victimele „dictatorului”. Nicio ezitare în fața bizareriei partidului și a liderului său, nicio tresărire la pactul cu manipulatorul minților credule.

Sper că pătura celor care simpatizează cu PP este totuși nu foarte consistentă. Însă am văzut că există și pastori care îmbrățișează inițiativa lui Dan Diaconescu. D-aici mi se trage impresia că s-ar putea să se repete istoria. Și că entuziasmul pentru acest candidat ar putea să ia o nedorită amploare justificată… teologic (chipurile!). E trist că și lideri de opinie se lansează în acțiuni de manipulare și își amestecă discursul în așa fel încăt să pară că numai ei știu cu adevărat care candidat are girul divin.

În orice caz, nu cred că oamenii care simpatizează PP ar trebui disprețuiți. Nici vorbă. Trebuie ținut cont de ei și, mai ales, văzut de ce au ajuns în această situație disperată. N-ar strica deloc niște educație civică – făcută chiar în cadru eclesial –, dar cine să se încumente să facă asta când, cum s-a mai întâmplat, pastorii pică și ei lesne în plasa entuziasmelor electorale facile sau bine calculate? Iar credincioșii de rând tresar de cum aud vreun candidat ce se dă mai pios sau suține o cauză dragă evanghelicilor.

Acum mi se limpezește tot mai mult un lucru: absența de la vot nu e o opțiune viabilă. Cu cât va participa mai multă lume, cu atât voturile se vor putea pulveriza în mai multe părți. Nu știu ce va ieși din asta, dar o țară condusă de la OTV ar fi prea de tot.


Responses

  1. În continuare cred că nu contează mersul la vot, câtă vreme nu te convinge candidatul. Mersul anti-x nu are consistenţă. Se încadrează în procentele luate în calcul de sondaje. Dacă dvs mobilizaţi 1% din cei anti-x şi ei vor mobiliza 1% pentru că deja ştiu asta. 1% din votanţi.

    Aici este însă o discuţie despre biserică (protestantă aici) şi politic. Pe vremea aceea eu ştiam că Vadim este pocăit. Şi sunt sigur de asta pentru că nu credeam în Dumnezeu şi mă uitam tot timpul la el cu prejudecata de pocăit. (Scuzaţi expresia care ar trebui să fie o laudă pentru un creştin).

    Iar DD este şi el un „pocăit” pentru că de la DDTV sunt tot felul de pastori, preoţi, parcă şi musulmani care vin şi fac …. (mă abţin că poate jignesc). Şi e pe domeniul dvs. Au biblii cu Iisus şi nu cu Isus. Au cruce ortodoxă. Au preoţi. Li se pupă mâna. Au har şi sfinţesc lucrurile. Dar sunt NP. Brazilieni. Noi ne mirăm dar unii dintre voi îi simpatizaţi. Şi atunci votaţi….
    🙂

  2. În 2000 aveam 11 ani și-am votat prima oară🙂 Cu Iliescu. Tata nu vroia să voteze cu niciunul dintre ei. M-a pus pe mine să pun ștampila ca să aibă el conștiința curată că n-a votat cu tovarășu🙂

    • Și cu pita unsă și cu clisa întreagă (așa se spune prin Ardeal).😉

  3. lucrurile s au schimbat mult de atunci. evanghelicii in prezent sunt implicati in politica la toate palierele

    • E drept, dar cei implicați dau semnale la fel de derutante. Mai bine s-ar abține să facă lobby și să-și vadă de treabă. Că pleacă dintr-un partid pe motive de morală și se întorc înapoi pe motive de finanțare ș.a.m.d. Iar în timpul ăsta tot dau cu Dumnezeu în sus și în jos până nu mai înțelegi nimic din ce vrea să zică Dumnezeu despre politică.

      • parerea mea este exprimata in totalitate de cuvintele tale.. la articol pot sa adaug privind parerea acelei surori ca, credinta nu implica ignoranta si fanatism religios… privind apartenenta confesionala a lui v. t. s a discutat f. mult in blogosfera evanghelica. pe scurt tatal lui a fost un absolvent al seminarului baptist dar a trecut la crestini dupa evanghelie impreuna cu intreaga familie care a ramas in bis. din eiscop radu el a trecut la ortodoxie dar nici el numai stie ce este. el este cu el .

        • Da, cred că ultima propoziție îl caracterizează în cel mai înalt grad. Șansa lui ar fi să scape de el…

  4. Deci Vadim se trage din baptişti, după cum el declara. Eu nu cred că cineva greşeşte dacă votează după denominaţiunea religioasă. Ungurii votează după naţionalitate.

    http://romaniaevanghelica.wordpress.com/2008/10/21/al-cui-fiu-este-vadim-tudor/

    • Vă dă mâna să vorbiți, de vreme ce majoritatea sunt ortodocși și tot s-o găsi unul mai răsărit ca să poată fi votat🙂

      • 🙂 Vedeţi ce înseamnă să ne enclavizăm?

        Iată că sunteţi orbit că v-am aruncat un Vadim în barcă şi nu vedeţi că şi noi „majoritarii” avem un Becali (cu unul sau cu doi de i?) în barca noastră.

        Dar poate nu aţi citit părere mea? Eu cred că e mai bine să votezi din convigere, fie şi religioasă un Becali sau Vadim decât cum spune şi domnul Sam.

        Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăţia cerurilor.

        Deci dacă cei săraci cu duhul vor vota un Vadim eu cred că ne va fi mai bine decât oricare altul. O părere care implică o credinţă în Dumnezeu şi transcede raţiunea.

        • Ați deschis, într-adevăr, un subiect deosebit de interesant: felul în care lucrează Dumnezeu în democrație. În cazul evanghelicilor, asta se aplică inclusiv în biserică, fiindcă există lucruri care se decid în mod democratic acolo, adică prin votul unei majorități. Interesant e că atunci când oamenilor le convine, consideră că Dumnezeu a încuviințat această procedură. Când decizia finală nu le este pe plac, atunci încep să vadă toate viciile de procedură. E un „spectacol” involuntar…

          Stați liniștit, că nu ne enclavizăm noi dintr-atâta🙂 Chestiunea votului e pentru mine una deschisă. Încă oscilez între a merge din motivele invocate mai sus și a nu merge deloc. Calitatea candidaților e o chestiune ce trebuie pusă și, de vreme ce nu există de unde alege unul mai breaz, (încă) mă întreb dacă
          merită să-mi stric ziua cu un vot… N-am decis încă.

  5. Crezi ca la subiectul (ne)votare se poate aplica ceva din textele gen: „ce nu vine din incredintare e pacat” sau „tot ce faceti sa faceti din toata inima ca pentru Domnul” sau „tot ce incepe duce la bun sfarsit” ?
    Daca da atunci cred ca avem o problema cu votul apatic sau cel negativ (sa nu iasa X)

    • Păi, și opoziție se poate face din încredințare și cu toată inima, nu? Iar partea cu „la bun sfârșit” nu știu cum se aplică la vot decât în măsura în care se referă la gestul propriu-zis de a vota…

      • Ala cu incredintarea si din toata inima era pentru votantii apatici (votez ca sa-mi fac datoria, nu sustin in realitate niciun candidat)
        aici aplic bunul simt care-mi spune sa evit situatiile care produc falsuri (un vot neconvins nu reflecta realitatea pentru ca nu ma reprezinta; nu exista da cu jumatate de gura, nu exista jumatati de voturi). Indecizia mea nu se poate masura la urne prin participare la vot. Ar fo o solutie de compromis: toti indecisii sa anuleze voturile; un numar foarte mare de voturi intentionat anulate (bifez toti candidatii sau niciunul)

        Cel cu dusul la bun sfarsit e pentru votantii gaurilor negre (sa nu iasa candidatul cel mai putin simpatic).
        Daca primul caz produce un rezultat fals acesta produce o jumatate de rezultat (eu nu aleg un candidat ci ne-aleg unul; alesul meu nu se afla pe liste)
        Rezultatul este si aici un fals dar cu fata mai umana, adica pun ceva suflet dar nu prea mult.
        Anania si Safira imi vin in minte

        • E destul de drastic să-i amesteci pe Anania și Safira. Aici vorbim totuși de politică, nu de a-l minți pe Dumnezeu. Ba chiar nu te minți nici pe tine însuți, ci doar optezi pentru o variantă în deplină cunoștință de cauză. Faci ce poți, fără să pretinzi că ai ales neapărat cel mai mare bine posibil.


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: