O hamartologie catastrofică

Uploaded by divewonder
http://www.sxc.hu

Că păcatul este prezent în lume – în forme de la cele mai atroce la cele mai subtile și mai ispititoare – sunt de acord toate marile religii și orice morală existentă. Toți oamenii admit că există lucruri rele și lucruri bune, păcate și virtuți – chiar dacă nu folosesc neapărat acești din urmă termeni pentru a le denumi.

Soluțiile de eradicare a păcatului diferă de la o religie la alta, de la o morală la alta. Cea mai bizară îmi pare a fi aceea care susține eradicarea instantanee a păcatului. O să revin la acest subiect, fiindcă aici e miza textului meu. Trebuie să convenim însă, până una alta, că nu există încă o rezolvare care să înlăture, în realitate, definitiv păcatul din practica de zi cu zi. Cei care ating perfecțiunea sunt excepții în orice religie.

Nici măcar soluția creștină, singura în care eu cred, nu promite eradicarea acestui flagel, ci propune confruntarea permanentă cu el, iar biruința absolută este promisă abia în viața de apoi. Căci, este un fapt cunoscut de către inițiați, un creștin nu e decât omul care s-a angajat pe drumul lepădării de năravurile ticăloase. Unii sunt mai virtuoși genetic, alții luptă toată viața cu patimile și cu tentațiile. Prea puțini sunt cei care se apropie de desăvârșire – iar respectivii sar imediat în ochi.

Există câteva confesiuni care admit dogmatic posibilitatea ca desăvârșirea să fie obținută pe pământ, dar e un fapt incontestabil că cei care urcă până acolo sunt extrem de puțini și acest nivel de sfințenie se atinge practic într-o viață de luptă spirituală necontenită. Plus că, până și cei care acced pe asemenea culmi spirituale nu sunt, atâta vreme cât trăiesc, pe pământ invulnerabili la ispite.

Dacă intri însă într-o biserică evanghelică, adesea ai impresia că păcatul poate, trebuie și musai eradicat numaidecât. Și că toată vina pentru nereușita acestui demers o poartă auditoriul. Fiindcă, la cum vorbește dumealui predicatorul, el are, cel mult, câte un păcat „nevinovat” cum ar fi cafeluța de dimineață sau mici iritări ocazionale și cu totul trecătoare, care și astea e posibil să fie în deplin acord cu mânia divină din Scripturi.Citește mai mult »

Reclame