Postat de: Teofil Stanciu | 31/03/2012

Stinge, mă, becu’ să se vadă supermarketu’

guardian.co.uk

Azi se desfășoară „o campanie unică în istorie” (ca să-i cităm pe promotorii ei), numită Ora Pământului. Toată lumea stinge becul pentru un ceas. Valoarea ca atare a gestului e minoră, raportată la ceasurile când becurile funcționează. Însemnătatea acestei acțiuni e de natură simbolică, vrea să transmită un mesaj.

Care mesaj e însă puternic bruiat și viciat. Deși mulți utilizatori casnici și instituții emblematice se raliază demersului ecologist, totuși nici iluminatul public, nici marile centre comerciale nu vor fi incluse în programul de stingere generală. Nici televiziunile nu-și vor înceta emisia. Nici uzinele nu-și vor opri producția.

Nu contest importanța simbolică a acestei acțiuni planetare. Însă, la un nivel mai profund, ea denotă ipocrizia în care trăiește societatea actuală, schizofrenia care o caracterizează, criza în care se zbate fără ieșire.

Căci o grămadă dintre cei care vor stinge becul în seara asta nu și-ar putea concepe existența fără ieșirile „în oraș”, fără petrecerile nocturne, fără cluburile care își închid porțile în zori. Ar fi o catastrofă umanitară dacă s-ar renunța, de pildă, la iluminatul public. Dintr-odată, numărul de infractori ar crește exponențial. Pe străzi ar domni nebunia.

E clar că nu ne permitem să fim prea grijulii cu planeta, fiindcă suntem mult prea preocupați de noi înșine. S-ar putea foarte bine ca magazinele și centrele comerciale să se închidă la ora la care se întunecă. Ar fi o colosală economie de energie electrică. Dar atunci ce s-ar face Las Vegasul? Unde și-ar mai pune contemporanii noștri în practică viciile și patimile? Unde ar mai fi excesul atât de drag și de necesar?

Avem nevoie de lumină electrică pentru a putea rămâne oameni. Pentru a nu stârni un val de violențe nocturne care să ne facă viața un infern. Dar avem nevoie de lumină și ca să ne putem dezumaniza. Pentru a ne trăi viciile în tihnă.

Deși ar putea părea că obsesia pentru lumină a societății noastre are de-a face cumva cu sinceritatea, cu transparența, nu e nici pe departe așa. Mai degrabă are de-a face cu nevoia obsesivă de securitate fizică. Căci numai viața asta există și, prin urmare, trebuie prezervată cu orice preț. Și mai are de-a face cu iluzia. Căci lumina e menită să fure ochii, să strălucească și să ascundă totodată.

Într-un sens cât se poate de propriu, toată risipa de lumini din lumea civilizată are un rol similar cu felinarele roșii din lupanare. Ea întreține atmosfera în care să ne trăim netulburați desfrâul – folosesc acest cuvânt în sens larg cu referire la orice soi de excese actuale. Diseară vom stinge becurile ca să ne prefacem că lupanarul nu există. Sau că mai poate fi salvat.

Însuși faptul că străzile vor continua să fie iluminate, iar centrele comerciale și de distracții vor rămâne deschise stă mărturie că problema sau preocuparea de căpătâi a omenirii nu e nicidecum soarta pământului. Faza cu consumul de energie este doar o chestiune marginală, un simptom colateral.

În esență, suntem în asemenea măsură dependenți de confortul și distracțiile aferente vieții „civilizate”, încât nu suntem dispuși să renunțăm la nimic decât simbolic, nu efectiv și definitiv. Miza este să arătăm că ne pasă, nu să ne pese cu adevărat, în sens fundamental.

Cel mai important, în această relație, e să ne pese de noi înșine, mai precis, fiecăruia de sine însuși. E singura „valoare” pe care se mai poate miza. Dar e atât de fragilă, atât de precară, încât musai să adoptăm o ideologie care să ne convingă de justețea cauzei noastre comune. Fără acest vaccin ideologic, riscăm să nu fim suficient de ecologiști pentru a ne interesa soarta Pământului de peste un secol, când noi n-om mai fi.

Diseară, stingeți becul, ca să se vadă mai bine, din aer, centrul comercial din cartier și să strălucească mai abitir Las Vegas-ul și alte orașe care nu dorm niciodată. Să arătăm că ne pasă, dar fără să fim nevoiți să renunțăm la nimic din mofturile și confortul nostru dobândit cu atâta trudă de-a lungul zbuciumatei istorii a umanității.


Responses

  1. Reblogged this on In asteptare…fac totul cu pasiune….

  2. […] fim prea grijulii cu planeta, fiindcă suntem mult prea preocupați de noi înșine.” – Teofil Stanciu Share this:FacebookTwitterLinkedInLike this:LikeBe the first to like this […]

  3. Cunosc oameni care folosesc lămpașul, însă nu din considerente ecologice ci economice: nu își permit să introducă iluminatul electric.
    Excelent articol Teofil!

    • Cred ca Romania este una dintre putinele tari din Europa in care mai exista sate fara curent electric. Cu cativa ani in urma am vazut un reportaj despre un astfel de sat aflat in Apuseni. Dar, pana la urma au si formele traditionale de iluminat, farmecul lor.

  4. […] 30. Când vine vremea… (crestintotal.ro) 33. Când nu vreau să scriu… (miriama) 45. Stinge, mă, becu’ să se vadă supermarketu’ (drezina) 71. Taifas (1) (rasvancristian) 83. Note exegetice la Evrei 9. (vaisamar) Share […]

  5. Este un articol pe care l-am citit cu multa placere. As adauga folosind proverbul care spune ca ,,iadul e pavat cu bune intentii”. Atractia pentru lumina a societatii actuale ar putea foarte bine sa fie asociata cu … de fapt atractia pentru intuneric. O atractie, fireste, inconstienta.

    • Si as mai adauga amintind una din genialele constatari ale lui Cioran: ,,Omul va pieri prin geniul sau”.

      • Poate nu e corect sa spunem ,,constatare” caci Omul o mai duce. Putem sa ne referim doar la o prevedere. Dar una, dupa parerea mea, foarte posibil sa se indeplineasca. Si nu pare a mai fi ramas mult timp pana atunci.

  6. Mai frate-miu,

    De cate ori vad un articol nout pe blogul tau, e iar din ciclul „simt enorm si vaz monstruos”.

    O fi dracul chiar atat de negru ?

    Bine ca faza cu stinsul luminii e, practic, o copilarie. foarte probabil, in cel mult o suta de ani o sa se rezolve problema stocarii energiei si n-o sa mai aiba nimeni nici o durere de cap ca se termina sau nu benzina.

    Dar lasand chestia cu incalzirea globala si poluare planetei din motive de neputinta tehnologica – temporara, vezi bine, oricum tehnologic suntem cu mult mai bine si decat acum 100 de ani, si de cat acum 50 , si decat acum 20 de ani, hai sa ne uitam la problema morala.

    Chiar asa o fi societatea asta „a desfraului” cum zici matale care se duce de-a rostogolul in prapastie ?

    Ia sa-ti arunc o provocare, sa ma convingi ca tie iti pasa cu adevarat sau in mod fundamental. Sau ca macar ar fi o cale in care ne-ar pasa adevarat si fundamental in vreun fel anume.

    Ca, altfel, vorba lui Anton Pann, unde nema puterinta, geaba chichirez galceava …

    Lasa ca e bine ca le pasa cui le-or pasa dupa cat il duce puterinta pe fiecare🙂

    • Eu nici măcar n-am zis că-mi pasă. Și nu-mi discut „păsarea” în mod public, că atunci unde mai e răsplata? Serios vorbind, nu cred că trebuie să fac paradă cu acțiunile mele. Dar am totuși un criteriu miniamal: îți pasă cu adevărat când ești dispus să te coste. Nu așa, că stau cu lumina stinsă un ceas. E simpatic, dar asta înseamnă să-mi pese? Atunci îmi pasă de 7 ori pe săptămână, mai ales când plec de acasă. Măcar să scoatem și frigiderele, să se mai strice niște mâncare să știm că am plătit cumva acest gest😀

  7. Gestul banal de a stinge lumina e un gest simbolic, indiferent daca il faci din convingere sau automatism (ca asa ti s-a spus). Iar miza este tot una simbolica, indferent de realitatea ‘de pe teren’. Asa ca discutia despre ipocrizie/nepasare e superflua, fiindca nu afecteaza simbolismul gestului respectiv.

  8. Gestul banal de a stinge lumina are o valoare strict simbolica si nu are legatura cu aderenta (sincera sau nu) la un slogan mediatic. Exempli gratia: Chaplin (in Modern times), se trezeste cu un steag in mana (rosu) in fruntea unei multimi de muncitori. Urmarea: e arestat si bagat la zdup, desi omul nu era liderul acelei ‘turme’. Ridicase un steag care cazuse pe jos dintr-un camion! Deci actiunile simbolice au alt regim valoric!

    • N-am contestat valoare simbolică. Am insistat însă că e nevoie de mai mult de atât și că societatea e împăcată să facă numai gesturi simbolice, fiindcă nu costă. Așa mi se pare mie, cel puțin. În realitatea de zi cu zi, gesturile simbolice și cele pragmatice se amestecă și influențează existența noastră. Despărțirile sunt bune pentru demersurile logice și didactice. Practic, fiecare își aduce contribuția la existența noastră concretă.

  9. Ipocrizia este bine sancţionată de dvs.

    Se poate încerca decodarea mesajelor aceste. Pentru că vin din media. Şi tot ce intră în media trece prin comisii şi comisii de piarişti şi psihologi. Deci fiecare literă din mesaj are locul ei.

    Era fără ipocrizie dacă se transmitea un mesaj care să roage pe fiecare să se culce cu o oră mai devreme şi eventual să se scoale cu o oră mai devreme (mai ales că acum am trecut şi la ora de vară). Dar aşa omul începe să iasă cu viaţa sa la lumina zilei cu o oră în plus şi să piardă bezna nopţi pentru o oră.

    Sesizaţi şi dvs că socialul îşi mută activităţile familiale din ce în ce mai înspre miezul nopţii? Şi că oamenii se trezesc mai târziu, când soarele este de cel puţin 2 ore pe cer? (O să vedeţi când vă veţi duce copii la grădiniţă! :))

    • Da, e chiar foarte „cool” să se mute în nocturn. Nu prea dau eu cu parul, că mi s-a întâmplat de multe ori să fiu mai prolific seara. Dar tot mă gândesc din când în când că, fără electricitate, lumea arăta cu totul altfel noaptea. Și cred că în multe feluri era mai bine.


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

AUDIATUR ET ALTERA PARS

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

vatraoficial.wordpress.com/

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: