Postat de: Teofil Stanciu | 05/03/2012

Leacuri pentru fanatism

Fotografie realizată de Mariusz Kubik http://en.wikipedia.org/wiki/Amos_Oz

Dacă tot fu Amos Oz prin România, mi-am zis că ce ar fi să citesc și eu ceva dintre scrierile lui. Zis și făcut. Așa că am pus mâna pe Cum să lecuiești un fanatic (traducere de Dana Ligia Ilin, București, Ed. Humanitas, 2007) și nu m-am lăsat până n-am gătat. Mărturisesc că mi-a fost cumva teamă – deși e mult spus – să mă reped la vreun roman, nu de alta dar m-am cam săturat de introspecțiile freudiene contemporane deghizate în literatură.

Cartea cu leacuri pentru fanatism e subțirică și conține trei eseuri și un interviu. Ideile se cam repetă, dar volumașul merită citit.

N-o lungesc prea tare că ajung, încercând să scriu despre cartea lui, să depășesc lungimea textului lui Amos Oz. Leacurile pe care le propune el sunt: simțul umorului, capacitatea de a te pune în papucii celuilalt și recunoașterea calității „peninsulare” a indivizilor.

Nu insist în privința umorului, fiindcă știm cu toții ce înseamnă. Aș aminti doar în treacăt că Oz face distincție între sarcasm și umor, primul fiind adesea folosit și de fanatici, cărora le lipsește însă cu desăvârșire cel din urmă.

Capacitatea de a te pune în locul celuilalt ține de imaginație și de disponibilitate sufletească. Cu cât semenul e mai insuportabil, cu atât mai necesar este acest exercițiu revelator. Scriitorii sunt, prin excelență, practicanți ai acestui „sport”. Tocmai de aceea Amos Oz recomandă și lectura ca vaccin împotriva fanatismelor. Autorii la care se oprește sunt Kafka, Faulkner, Gogol și probabil că lista ar putea continua: Ionesco, Dostoievski etc.

În ce privește „peninsularitatea” indivizilor, aceasta se referă la faptul că nu există om care să nu aibă un bagaj de determinări (familiale, culturale, naționale, religioase etc.) care să-l lege de un trecut, de un popor, de un loc, însă există și… ieșirea la mare, adică deschiderea spre celălalt. Insularitatea ar însemna că fiecare e singur împotriva tuturor. Dimpotrivă, închiderea în mijlocul unui continent e la fel de aberantă, pentru că tranformă individul într-un atom al sistemului care l-a absorbit.

Ar merita meditat pe îndelete la această imagine. Nu de alta, dar, cu toate că nu există sisteme închise și pe deplin coerente, cele mai multe își arogă această calitate și pretind indivizilor supunere aproape necondiționată. Iar dacă n-o fac explicit (precum comunismul, nazismul și fel de fel de dictaturi), atunci o fac implicit, retezând mereu din libertățile și din aspirațiile indezirabile ale individului.

Trecând prin două războaie, Amos Oz nu se lasă sedus de idealisme avântate, nici de sentimentalisme ieftine. Este conștient că nu există vreo șansă ca fanatismul să dispară. Ceea ce propune el sunt doar mijloace de atenuare și de frânare a pornirilor fanatice.

Totuși, doctoriile sale nu pot fi administrate, din câte înțeleg eu, decât celor care admit că ar avea o problemă. Altfel spus, un fanatic sadea are toate șansele să rămână neatins de aripa relativizării, de o bună doză de umor, de o necesară porție de normalitate. Singura șansă ar fi ca societățile ca atare să dorească să elimine fenomenul fanatismului și eventual să procedeze la o educație care să combine leacurile propuse de Amos Oz.

Am constatat cu oarecare nedumerire că din expunerea scriitorului israelian lipsește cu desăvârșire credința. De fapt, este prezentă pasager, însă cu conotații mai degrabă negative (în contextul fundamentalismelor religioase). Mă întreb cum se face că Oz n-a găsit chiar nimic în esența credinței autentice care să fie utilizabil și ca leac împotriva fanatismului.

Din punctul meu de vedere, e o lacună semnificativă, dar îmi vine greu să stabilesc cine se face responsabil de ea. Cu siguranță că autorul o fi într-o oarecare măsură răspunzător că nu a sondat în această direcție, dar rămâne de văzut ce anume l-a oprit să o facă.

E cert însă că toate confesiunile creștine – ca să mă opresc la ograda în care mă aflu – furnizează destul material pentru studii de caz asupra formelor degenerate de fanatism. Cu toate acestea, creștinismul cunoaște – iar uneori chiar și reușește să manifeste – virtuți precum dreapta socotință, cumpătarea, iubirea de oameni, ospitalitatea, mila etc. Toate acestea ar configura un registru în care excesele bigote nu și-ar găsi locul…

Din interviul care încheie cartea lui Amos Oz, rămân însă cu ideea finală pe care aș traduce-o cam așa: ori de câte ori ți se ivește ocazia să faci un bine, nu ezita să-ți aduci contribuția. În felul acesta, devii membru al „Ordinului Linguriței”, în cuvintele lui Oz.


Responses

  1. Amos Oz se învârteşte în jurul conflictului dintre evrei şi palestinieni (Israel-Palestina) conflict considerat a fi între dreptate şi dreptate., adică: Evreii au dreptate pentru că teritoriul este dat lor prin Abraham de către Dumnezeu ( o viziune nocturnă a acestuia, ridicată la rangul de contract asupra proprietăţii ). Palestinienii au dreptate pentru că au fost alungaţi de pe pământul lor , dinaintea făgăduinţei! Israelul face politica „legământului biblic”, din care are numai de profitat. palestinienii îşi revendică dreptul lor istoric asupra pământului uzurpat. Cum să împaci un asemenea conflict, fără ca Israelul să renunţe la făgăduinţa biblică, o simplă legendă?


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

vatraoficial.wordpress.com/

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: