Papesa Ioana – încă un caz de feminism precoce

cinemagia.ro

Când îţi dai seama că sub mitra papală se ascunde o femeie? Simplu, când papa… intră în travaliu, evident! Cel puţin acesta este unul dintre punctele în care există deplin acord în ce priveşte biografia presupusei papese Ioana.

N-am citit cartea. Nici n-am de gând. În schimb am văzut filmul şi m-am cam lămurit. Avem de-a face cu o feministă avant la lettre, despre care nu se știe sigur dacă a existat de-adevăratelea, însă ea constituie un exemplu demn de admirat și de urmat pentru toate femeile moderne. Chiar dacă e doar o nălucă ficţională? Da! Poate mai ales atunci…

Femeia are tot cazierul necesar ca să justifice o feministă feroce: un tată abuziv, o hoardă de masculi dominanți stându-i împotrivă, o inteligență peste medie, un jemanfișism pe gustul contemporaneității (dar cu totul deplasat și neverosimil – cred eu – pentru o epocă în care asemenea gesturi e greu de crezut că vor fi existat, de vreme ce nu exista mentalitatea de rebel fără cauză…) și o religiozitate umanist-rațional-populistă.

Neapărat trebuie menționat și ibovnicul care-i provoacă (indirect, dar voluntar, nu ne îndoim) demascarea: un fel de senior care, încă de pe vremea când era însurat – iar Ioana doar o tinerică ageră la minte și dornică de învățătură – se îndrăgostește iremediabil de dânsa. Că astfel de lucruri se întâmplă pe lume e drept, dar unei papese era absolut musai să i se întâmple. Altminteri lipsea passion-ul poveștii.Citește mai mult »