Erezia monoteistă?

Iată ce-mi fu dat să citesc deunăzi în concluziile cărții Părinții greci ai Bisericii, de Hans von Campenhausen, apărută la Ed. Humanitas, în traducerea Mariei-Magdalena Anghelescu (am ales să citez un paragraf mai amplu decât strict fraza care mă interesa pentru a contura puțin contextul):

Rezultatul tuturor acestor mutații [produse pe terenul dogmaticii creștine de limbă greacă] este scolastica bizantină, o teologie științifică, apărată de șapte platoșe, în care nu se mai pot aventura decât specialiștii, clericii și călugării cei mai erudiți. E destul de neobișnuit faptul că un Maxim Mărturisitorul (mort în 662) reușește, datorită forței vii a spiritului și a credinței sale, să lupte cu această armură, să se facă înțeles și să pună astfel în mișcare întreaga Biserică, făcând-o să vadă că erorile sublime ale monoteismului erau contrare credinței. (pag. 254)

Am rămas nedumerit în primă fază, fiindcă nu pricepeam la ce erori sublime ale monoteismului făcea referire autorul. După care, m-am gândit că ar putea fi o eroare (gravă sub raport teologic) comisă de traducătoare sau de redactorul de carte (Dragoș Dodu) al ediției românești. În consecință, am dat fuga la o ediție englezească (disponibilă pe scribd). Iar bănuiala mi s-a confirmat. Iată cum sună fragmentul cu pricina în textul englezesc:Citește mai mult »

Reclame