Postat de: Teofil Stanciu | 20/03/2011

Și bogat, și fudul

 

cartoonstock.com

La un moment dat, circula pe internet o poză cu niște grași (erau obezi, dar n-avem voie să le zicem astfel, ca să nu-i jignim), cu niște lanțuguri povarnice atârnate de grumaji, care defilau în jurul unei piscine. Pentru toată lumea, ei reprezentau un fel de climax al îngâmfării parvenitismului. Atâta opulență de prost-gust frapa rămășițele noastre de modestie și, eventual, bună cuviință.

Nu e aici vorba, sper, de invidie, de răutate, ci mai degrabă de uluială, de o replică pe care decența o impune împotriva unor deviații. Cred că râsul pe care-l stârnesc e un fel de… râsu’-plânsu’, fiindcă, fără voia lor, respectivii sunt niște personaje triste. Această expunere ostentativă de podoabe e mai degrabă semnul absenței oricărei decențe decât al prosperității financiare.

Fără-ndoială însă că există și forme mai subtile de paradă și locuri mai comune în care efectele înavuțirii pot fi etalate. Nu doar milionarii (semi)analfabeți sunt vizitați de tentația trufiei. Nici măcar nu sunt ei cele mai facile victime.

În mrejele grandomaniei cad – parcă tot mai frecvent – oamenii care, altminteri, debordează de vervă creștină. Mă surprinde să văd mai ales în generația mea, tineri care, după ce au ajuns la un anumit statut economic, încep să privească de sus către… „prostime”. Cel mai lesne se vede acest lucru la progeniturile lor de bani gata, care, la nici 5 ani, au tot felul de „fițe”: ceas înainte să cunoască numerele, telefon înainte să știe să-l deschidă sau închidă etc.

Mămici preocupate să epateze cu cadouri colosale, tătici care se străduiesc să arunce bani cât mai mulți, ca să se vadă că au de unde, dom’le. N-ați auzit niciodată pe vreunul plângându-se că un obiect achiziționat costă „doar atâta”? Ei bine, există. Îi deranjează că trebuie să cheltuiască prea puțin, de vreme ce ei își permit… Și simt nevoia să spună asta public.

Deviația mi se pare colosală. Nu văd nicăieri vreo urmă de compatibilitate între creștinism și opulența deșănțată. Adevărul e că nici măcar nu prea știu cum să-mi exprim consternarea, căci mintenaș o să fiu acuzat că-i judec sau, mai știu eu, că-i invidiez.

Nu cred că bogăția în sine e sursa problemei. Nici nu îmi propun să discut aici moralitatea bogăției, fiindcă e o chestiune complexă, cu fațete multiple. Însă trufia îmbogățitului e grosolană, e revoltătoare. Nu există nimic rafinat sau creștinesc în a împrăștia bani văicărindu-te că dai prea puțini. Nici în a vorbi perpetuu despre prețul colosal al mașinii tale și, eventual, al consumului ei astronomic.

Ba zic că e o impietate să faci, creștin fiind, asemenea gesturi de prost-gust într-o țară de oameni relativ săraci. Nu e doar o înstrăinare de spiritul creștinismului autentic, ci și o aberantă rupere de realitate.

Prilejuri sunt cu carul. De fapt, dacă n-ar exista, ele ar fi confecționate de către cei care au nevoie să epateze. Dar internetul facilitează acum manifestarea democratică a grandomaniei. Există bloguri, facebook, twitter – locuri unde poți să-ți dai în petec lăudându-ți lanțu’, garderoba etc.

Scriu despre acest subiect cu nedisimulată revoltă, dar și cu strângere de inimă, pentru că aceste demonstrații degenerate funcționează ca modele, ca idealuri pentru generațiile care vin tare din urmă.

Nu atât opulența unor indivizi fuduli e miza aici. Ci viitorul unei întregi societăți care a reușit să impună, chiar și în cele mai rigoriste cercuri creștine, o „valoare” atât de alunecoasă și denaturată ca banul (sau bogăția). Faptul că tot mai mulți sunt ademeniți de fala de a deține tot felul de posesiuni materiale dovedește că „lumea” și „biserica” nu mai sunt în acel ireconciliabil conflict adesea clamat și invocat pentru a justifica… te miri ce.


Responses

  1. Imi place articolul. Pilda bogatului si a lui Lazar, sau a aluia care i s-a umplut hambarul.
    Mai in toata Scriptura Dumnezeu ne vorbeste de neiubirea de bani. Cu asta l’a ispitit si dracu pe
    Domnul Iisus, cu toate imparatiile pamantului. Cunosc o familie de crestini care au un sir de case, sa le locuiasca paianjenii, pe cand o ruda apropiata de’a lor traieste intr’n catun,fara lumina electrica si curent. Unde ne e bogatia acolo ne este si inima. Am uitat de simplitatea crestinismului primar. Cei din Macedonia aveu de unde sa ofere si altora. Din saracia lor lucie.
    Banutii vaduvei mai mult decat surplusul avutului. Am avut harul sa lucrez cu cateva maici greco catolice cred, care munceu in spital pe gratis. Traiau saracia. Erau simple si cu inima larga.
    Fericiti cei saraci,vai de cei bogati,zice Luca.

    • Să știi că unii dintre bogătani se consideră doar „administratori” ai averii proprii. Atâta doar că o adiminstrează în folosul lor. Repet: unii! Generalizând, fiecare găsim tot felul de justificări pentru ispita care ne ademenește cel mai abitir. De mare folos ar fi să avem parte de zgândăreli periodice, ca să nu ne culcăm pe o ureche.

  2. Vulpile au vizuni si pasarile cerului au cuiburi. Dar Fiul Omului n-are unde-Si odihni capul.

    O sa-ti dau sa citesti ceva ce-am scris pe tema asta. Personal cred ca nu e doar vina lor ca sunt fuduli. Chestiunea e monstruoasa, da’ e o monstruozitate colectiva, inconstienta, impartasita cumva subliminal de catre toti.

    • Cred că, mai nou, vulpile au „viziuni”… și se cuibăresc în locuri luxoase tocmai pentru că „viziunea morală” le permite.

      Nu sunt eu în măsură să împart responsabilitățile, dar cred că fiecare om e răspunzător pentru ceea ce devine. Nu știu în ce măsură însă.

  3. Ecleziastul dă multe răspunsuri la ce semnalezi (ca să îmi dau cu părerea). 3000 de ani şi tot la constatarea că totul este deşărtăciune!

    Ei cu ei dar noi ce facem?

    Culegem roadele comunismului.

    50 de ani de foame şi de lipsuri te duc la deprinderea de a ascunde biscuiţi la saltea. 50 de ani de ţăran la cooperativă te duc la merţan când îţi vinzi petecul de pământ de pe lângă oraş. 50 de ani de şpagă la un săpun, un ciorap şi un „assos” te duc la vilă şi merţan. 50 de ani fără morală creştină ci doar cu dialectică proletariată despre bine duc la politicieni care-şi vând părinţii.

    Eu nu cred că subiecţii tăi sunt creştini doar în sens secularizat. Sunt la fel de creştini pe cât sunt de români. Mâine dacă nu le convine pleacă în lume. A fi creştin implică sacrificiul. A fi român implică să sacrifici binele ipotetic mediatizat din EU pentru răul de asemenea mediatizat din ţară.

    Iar dacă ei nu sunt creştini nu aici ce să judeci. Păgânii sunt păgâni iar secularizaţii sunt secularizaţi. Păgânii poate stau mai bine pentru că sensul Adevărului şi Binelui este cunoscut dar aplicat doar egoist. Pentru secularizaţi până şi acestea sunt relative.

    • Da, doar că eclesiatul era prin VT. După NT, să ai astfel de năravuri… e destul de deviant/deplasat. Dacă nici faptul că Isus era sărac lipit și că nu prețuia deloc bogăția nu se poate înțelege din Scriptură… atunci orice lectură devine un exercițiu aproape inutil. Părerea mea…

      Și nu! Nu cred că acum culegem roadele comunismului. Ci pe ale societății de consum. Cred că noi culegem roadele gândirii occidentale. Acestea sunt tarele filosofiei de viață care ne-a adus până în acest punct. Fac aici trimitere la cartea (pe care am recenzat-o) lui Konrad Lorenz – Opt păcate capitale ale omenirii civilizate. Din această cărțulie, scrisă de un occidental în anii ’70, se vede limpede că boala aceasta exista și la ei. Deci nu noi suntem „inventatorii” ei.

  4. Evident nu exclud societatea de consum. Însă ea este altoiul. Portaltoiul sunt tarele comunismului.

    Cât despre Noul Testament, pe care L-am avut în vedere, implică să nu judecăm pe cei ce nu ne sunt sub stăpânire.

    Unuia dintre aceştia, îi trebuie doar impulsul să se suie în dud. Că apoi Hristos îl va vedea. Va cina la el. Iar el îşi va da averea la săraci.

    Zaheu şi sărmana cu doi bănuţi se mântuiesc la fel. Ei cedează din ceea ce au cu mult peste posibilităţi.

    Mulţi se uită la sărmană şi zic că şi noi am putea face la fel. Culmea e că deşi nu trebuie să facem milostenie de milioane de euro nu facem nici măcar de 1 ron. De la văzut la făcut e ceva drum…

    Mai degrabă ar trebui să facem zarvă să-L vestim pe Hristos celor din jurul nostru (aproapelui şi nu departelui). Şi unii ca aceştia se vor sui în dud. Iar noi să nu ne supărăm pe ei apoi că au parte de o metanoia mai lucrătoare decât a noastră.

    • Subliniez doar că eu m-am referit în text la cei care se proclamă creștini. Nu mă interesează să-i dojenesc pe oamenii „fără (niciun) Dumnezeu”. Acolo e alta socoteala. Însă, atunci când văd în sânul creștinătății aceste manifestări, mi se pare necesar să le denunț. Pe cât mă duce capul. Nu judec – că asta ar presupune să condamn. Dar nici nu pot jubila când aud cum se laudă cu… averea! E absurd. Creștinismul a suferit o răsturnare care nu mai are aproape nimic comun cu rădăcinile lui.


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

AUDIATUR ET ALTERA PARS

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

vatraoficial.wordpress.com/

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: