Postat de: Teofil Stanciu | 09/03/2011

Să râdem cu traducătorii (1)

toonpool.com

Textele care urmează sunt autentice. Vi le prezint nu ca să-mi bat joc de iscusința traducătorilor, ci pentru a atrage atenția asupra superficialităţii cu care se lucrează (uneori? adesea?). Firește că oricine poate greși, însă există cărți – și acum mă refer doar la cele la care am lucrat – în care „greșelile” sunt prea numeroase pentru a fi simple erori datorate neatenției. Nu voi da nume, nici trimiteri bibliografice, tocmai pentru a nu leza persoanele celor răspunzători de aceste perle.

Din fericire, cărțile n-au ajuns în halul ăsta la cititori. Grație mâinilor prin care au trecut, s-a reușit – adesea numai în parte – ameliorarea traducerilor brute. Concluzia evidentă e că mulți traducători au o mare problemă cu limba română. Ba chiar pare să fie vorba despre un conflict în toată legea.

Din păcate, n-am păstrat perle din toate traducerile la care am lucrat. Însă tot am material pentru vreo 10 postări. Mai adaug o singură precizare: uneori, aceste rateuri de limbă română se datorează exprimării cu totul neinspirate și aproape stupide a așa-zișilor autori. Cei mai mulți, desigur, americani.

De multe ori nu am rezistat ispitei și m-am apucat să comentez năstrușniciile pe care mi-a fost dat să le întâlnesc (comentariile mele sunt marcate cu paranteze drepte). Pentru început, câteva colosale și cutremurătoare imagini de pe front:

(Disclaimer: Orice asemănare cu Google Translate este pur accidentală.)

Doi soldaţi trecură grăbiţi pe lângă trăsura oprită, sprijinind pe un al treilea, a cărui labă sângerândă atârna de picior.

[Înțelegem că soldații au o labă, care, dintr-o eroare, unuia îi atârna de picior, deși, probabil, trebuia să îi atârne de gât sau de ureche.]

 

Zăcea lângă drum, la ambele picioare lipsindu-i partea de la genunchi în jos. Lângă el zăcea un om mort care îşi ţinea încă arma strâns în mână, dar căruia îi zburase vârful capului.

[Imaginea e colosală. Primul soldat avea niște lipsuri, cum îs alea în gestiune, când iese prost inventarul. Iar al doilea își pierduse taman vârful capului, care, presupun, era foarte ascuțit, precum un creion.]

 

Lucrând în linişte toată noaptea, săpară tranşee destul de adânci pentru a se târî în ele, punând noroiul într-o grămadă destul de înaltă ca o echipă să se ascundă după în timpul zilei.

[Oricât de puțin adânci ar fi tranșeele, oricine e liber să se târască în ele, că doar nu există interdicții. Dar echipa care după se ascunde mă surprinde foarte tare prin comportanemtul ei lângă. Iar noroiul, ca să poată îndeplini datoria asignată lui a trebuit să stea cuminte pe.]

 

Ochii lui se holbau pierduţi spre cer. Se întoarse repede de la priveliştea înspăimântătoare şi văzu că soldatul aflat în cealaltă parte a ei era pe moarte, ultima sa suflare horcăind în gâtul lui.

[Ciudată imagine, că nici nu-ți vine s-o deslușești. Femeia avea cumva două maluri, iar sodatul avea ultima sa – nu știm cine se ascunde după acest adjectiv posesiv misterios – suflare în gât.]

 

Soldatul, care nu era mai în vârstă decât ea, avea braţul drept amputat de la cot în sus.

[Să înțeleg că își păstrase antebrațul, dar îi lipsea porțiunea dintre umăr și cot?]

 

Phoebe era conştientă de armonia sunetelor de pe înserat ale greierilor şi broaştelor cu pocniturile din depărtare ale armelor sau cu gemetele vreunui soldat, de amestecul mirosurilor proaspete de ţărână şi pini cu mirosul amar al fumului şi prafului de puşcă.

[Dacă nici asta nu e armonie absolută, atunci eu îmi dau demisia.]

 

Iată și niște acțiuni mai puțin belicoase, dar la fel de grăitoare:

 

Îşi duse batista la ochi pentru a-şi opri lacrimile şi şezu în faţa oglinzii pentru a-şi reface faţa.

[Frankensteina încearcă să se dreagă la oglindă. O nimica toată, două bucăți de tablă zincată sau niște furnir și ești ca nou!]

 

Se postă de-a dreptul înaintea lui Phoebe, ţinând întins în faţa ei un prunc ce urla aşteptând ca P. să îl ia.

[Pesemne că stăteau împreună undeva la rând când asta a intrat cu pruncul întins la maxim în fața lui P.]

 

Era înghesuită sub un suport de cale ferată lângă râu, un furnicar de cocioabe făcute din lăzi pentru marfă, bucăţi de lemn, butoaie vechi, zdrenţe şi bucăţi de metal crestate.

[Cum arată un suport de cale ferată? Seamănă cu ăla pentru uscat haine? Sau mai degrabă cu cel pentru flori? În fine… bine că e cu bucăți de metal crestate. Deși, dacă mă gândesc mai bine, oare de ce s-o fi crestat metalul? N-o fi cumva o problemă la structura de rezistență a suportului?]

 

Se agăţă de marginea coşului cu toată puterea, în timp ce balonul începu să sară de-a lungul solului, apoi într-un final se ridică. Funiile de cârmă se smuciră în mâinile lui P.

[Normal că funiile se smuciră, din moment ce ele ar fi vrut să sară de-a latul solului sau, mai precis, de-a rotundul, fiindcă ele văzuseră în excursiunile atmosferice anterioare că pământul aduce a bilă.]

 

Avansarea se opri pentru că echipele de muncitori lucrau cu inginerii la construirea de noi poduri, multe dintre care arătau gata să fie duse de apă chiar înainte ca toţi să fi trecut de cealaltă parte.

[Avansarea presupun că s-a speriat de gloanțele – suntem încă în plin război! – care veneau și fără ca podul să fie încă traversabil, deși unele probabil că ajungeau în apă înainte să fi trecut toate de astalaltă parte. De unde și concluzia muncitorilor că mai bine să roage avansarea să se oprească, pentru ca nu cumva să facă jocul inamicului și să-i construiască poduri de-a moaca.]

 

Cred că ajung zece. Data viitoare am să vă destăinui cum stă treaba cu sentimentele și exprimarea lor.


Responses

  1. :)) Savuros! Mă amuză şi mai tare după ce am regăsit următoarele „cuvinte” printre cele mai căutate pe un site cu DEX online: aisaltainima, trasdepar şi carevasăzică..

    • „Carevasazică” e ok. Și chiar e bine că-l caută, măcar să știe cum se scrie. Celelalte chiar sunt niște… născociri năstrușnice.

  2. Şi să completez şi eu cu câteva. Las comentariile în mâna cititorilor:

    „El a amânat împlinirea dreptăţii până la o dată viitoare evazivă.”

    „Acelora prinşi în presa conflictului personal, Isus le-a spus:”

    „sunt anume forme de suferinţă care sunt în general pentru fiinţele umane şi altele specifice anumitor grupuri.”

    „Ei au putere să dea foc vrăjmaşilor lor, probabil în vedenia lui Ioan literar chiar au făcut acest lucru. ”

    „Nu este de puţină mirarea”

    „Garda noastră este mesajul, nu mesagerii,”

    „Vedem un sens al creaţiei fiind “desfăcută”.”

    „Ultimul „Babilon” este de la o poştă, mult mai monden.”

    şi mai păstrez câteva şi pentru următoarele episoade dacă zici că „va urma”.

    • Ca să vezi! Deci fenomenul e chiar mai larg decât aș fi crezut😀 Eram ironic, desigur!

      Consimt că perlele găsite de tine sunt demne să stea în rând cu cele găsite de mine. Oamenii se întrec pe ei înșiși, iar după aia probabil că nu se mai găsesc o vreme și atunci bâjbâie prin cotloanele limbii după „cuvinte potrivite”.

  3. As fi curioasa, in privinta mostrelor de traduceri de mai sus, cum sunau frazele respective in original si ce traducere ati propune dvs. pentru ele (in mod special pentru cele din razboi). O astfel de abordare a gafelor traducatorilor mi se pare mai onesta si mai lipsita de snobism. Spun „gafe ale traducatorilor”, pentru ca imi imaginez ca editurile isi testeaza cumva traducatorii inainte de a le incredinta un proiect de traducere, iar daca asa traduc unii dintre ei la modul general, atunci gafa apartine celor ce i-au selectat.
    Deci, daca tot spuneti ca „va urma”, tineti cont, va rog, si de sugestia mea. Multumesc!

    • 1. Aveți dreptate când spuneți că editurile au o parte semnificativă de vină. Doar că există o seamă de nuanțe, pe care nu le pot discuta aici. În orice caz, un factor determinant este publicul care nu are niciun fel de pretenții pentru ceea ce citește. Așa că, dacă se poate să faci mai repede, mai ieftin și mai prost, se ridică întrebarea (legitimă): de ce să faci mai încet, mai scump și mai bun?

      2. Cu tot regretul, mi-ar lua mult prea mult timp să fac un inventar paralel al frazelor în engleză și a traducerilor lor fanteziste în românește. În ce privește însă variantele mele, ele există deja, fiindcă am editat cărțile din care dau aceste citate. Mie mi se pare că aceste fraze sunt suficient de grăitoare prin ele însele, încât să nu mai fie necesar să aduc eu cine știe ce precizări suplimentare. Dacă vi se pare că vreuna dintre ele este pe nedrept selectată în această listă de „gafe”, puteți să-mi spuneți și sunt dispus să ascult argumentele și, la nevoie, să aduc corecturile de rigoare.
      Iau, spre exemplificare, această frază: „Soldatul, care nu era mai în vârstă decât ea, avea braţul drept amputat de la cot în sus.” Ce coerență logică are o astfel de imagine? Cum ar putea fi amputat un braț între cot și umăr? Că asta înseamnă de la cot în sus, potrivit anatomiei. Credeți că în acest caz mai e necesară fraza în engleză de dragul „onestității”?
      Precizez că în situația în care autorul sau autoarea și-au dat măsura talentului în exprimări inepte, am evitat să pun erorile în cârca traducătorilor. Tocmai de aceea am tăiat câteva fraze – o frumusețe – care se încadrau în această categorie.

      3. Nu prea văd unde e lipsa de onestitate, iar în ce privește prezumția de snobism… mărturisesc că n-o înțeleg deloc. Va trebui să detaliați.

      4. Un nou episod am postat deja aici. Am mers pe același model pentru că nu am dat nici nume, nici titluri de cărți, nici de edituri, nici n-am criticat persoane, ci doar am scos în evidență niște erori destul de semnificative.

      5. Pe lângă răspunderea editurilor, mă gândesc că ar trebui să existe și răspunderea traducătorului pentru lucrul care iese din mâna lui.

      • In primul rand, multumesc de raspuns. Nu, nu cred ca exemplele dvs. au fost selectate pe nedrept in lista cu erori de traduceri, doar ca, de multe ori, din proprie experienta vorbind, traducatorii sunt pusi in situatia de a rescrie, nu de a traduce, textele care le pica in maini, fiindca originalul este prost scris si lipsit de coerenta logica. Din acest motiv eram curioasa cum aratau frazele acelea descriptive in original. Nu zic ca in cazul acesta traducatorii nu au nicio vina, e intr-adevar responsabilitatea lor sa intoarca fraza astfel incat sa sune romaneste, doar ca de multe ori, daca originalul are astfel de erori in mod consecvent, iti vine sa-ti dai demisia si traduci literal doar pentru ca ti-e lehamite…
        Sunt diferente mari intre teoria si practica traducerii, in general. Repet, nu e o scuza pentru ineptiile traducatorilor, poate cel mult o explicatie, pentru ca in general nu-mi place sa rad de prostia sau gafele altora; mi se par tragice. Nu stiu cum ati procedat ca editor/corector in relatia cu traducatorul cartii editate/corectate, dar va sugerez sa-i oferiti traducatorului sansa sa invete din propriile greseli sau sa se reorienteze spre alta profesie daca debiteaza ineptii in mod constant si e irecuperabil.
        Cat despre snobism, am observat ca bloggerilor le place sa critice si sa rada de altii cam prea mult, si nu cred ca dvs. faceti exceptie. Nu intotdeauna este atitudinea cea mai buna in fata prostiei sau greselii, avand in vedere ca propriile greseli sau propria prostie vor fi taxate mult mai aspru in acest caz. „Cu ce masura judecati, cu aceea veti fi judecati…”
        Cu toate acestea, imi face mare placere sa citesc ce postati. E literatura de calitate si un exercitiu binevenit de contact cu limba romana. Daca snobismul vine la pachet, asta e, tot se merita.
        O zi buna!

        • Încep de la urmă. Eu încerc să disting între ironie, sarcasm, bășcălie și batjocură. Nu cred că mi-am bătut joc de traducători. Tot ce am sancționat aici ține de o activitate publică a lor. În mod normal, instituțiile culturale dau premii pentru traducere. Deci nu se justifică o intervenție masivă a cuiva în textul tradus pentru că romanul sau ce o fi trebuie să poarte amprenta traducătorului. Plus că traducătorul încasează niște bani (măcar dublu față de un editor/redactor), pentru o muncă destul de… așa cum se vede.
          Dacă ne referim la tratamentul ironiei, în măsura în care se păstrează în limitele decenței, oricât mi-ar fi de jenă de situația creată, sunt de acord să mi se aplice și mie. Din moment ce scriu pe un blog și mă expun, riscul de a fi sancționat mi l-am asumat.

          Strict la nivel de metodologie, e simplu: odată editat, trimit documentul cu trackchanges la traducător, ca să vadă ce s-a modificat. Sunt însă traducători pe care nu-i interesează, ei au terminat treaba, și-au luat banii și e bine…

          Da, sunt cărți incoerente, dar, cum ziceam, acele situații le-am judecat altfel, neimputând vreun moment traducătorului erorile autorului.

          • Ce prompt sunteti! Multumesc din nou pentru raspuns. As vrea sa stiti ca nu am intentionat sa va jignesc, sunt convinsa ca va dati interesul in munca pe care o faceti ca traducator, editor, corector etc. Personal, mi-ar placea sa fiu corectata de un critic atat de fin ca dvs., as avea multe de invatat. Am observat ca lucram pentru aceeasi editura😀
            Mult succes in continuare si mai postati pe tema asta.

        • După cum se vede, nu sunt întotdeauna foarte prompt.

          N-am suspectat să ați fi încercat să mă jigniți, dar chiar dacă ar fi fost vorba de așa ceva, e un risc asumat de un blogger care își exprimă public punctele de vedere. Firește că admit că n-am de fiecare dată dreptate, dar, de asemenea, nu sunt dispus să renunț la opinia mea decât în temeiul unor argumente puternice.

          Am aflat și eu că lucrăm pentru aceeași editură. Nădejdea mea e ca nivelul traducerilor în zona în care activăm și eu, și dvs să crească mereu.

          De postat, voi mai posta, pentru că se adună mereu material didactic.😀


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: