Postat de: Teofil Stanciu | 17/02/2011

Somnul rațiunii… și trezia intelectualilor

Goya - Somnul rațiunii

Se spune că somnul rațiunii… dar știți toți ce se spune. Ce rost are să repet? În creierul intelectualilor, teoretic, rațiunea este la ea acasă, am putea zice. Sau așa ne-am aștepta. Adică, la statutul de intelectual ajung niște oameni care au muncit cu creierul, prin urmare, sinapsele sunt bine unse și mai eficiente decât ale altora.

Cel puțin aceasta e imaginea tradițională despre intelectual. Iar faptul că activitatea intelectuală – alta decât cea care urmărește profitul pecuniar – e disprețuită azi, nu schimbă starea de fapt a lucrurilor. Ca să n-o lungesc, cred că admitem cu toții că, potrivit staturii standard a intelectualului, ne-am aștepta ca aceia dintre noi care poartă această denumire să-și folosească mai mult rațiunea decât cei care nu pun mâna pe carte din principiu.

Astfel că dacă rațiunea e foarte trează, monștrii ar trebui să se pitule prin colțișoare, piperniciți și nevolnici, nemâncați și disperați. Creierul intelectualilor ar fi cel mai senin loc, o zonă eliberată de tot felul de aderențe prostești. De aici ar trebui să iasă rectitudine, echilibru, luciditate, critică dreaptă. Aici, iar nu la jurnaliști, te-ai aștepta să găsești o sănătoasă imparțialitate, o justificată (și explicată) părtinire.

Firește că urmează să spun că lucrurile nu stau deloc așa. Iar asta, din păcate, nu-mi vine deloc greu să demonstrez. Problema e că mă zgândăre tocmai faptul că nu pot bate apa-n piuă și nu sunt nevoit să caut de nebun argumente și exemple.

Cel mai recent mi-a fost furnizat de Marga. Andrei Marga. Fostul țărănist de frunte, fostul minstru al educației, fostul reformator al învățământului românesc. Omul are un cv impresionant. Nimic de comentat. Însă felul în care tămâiază noua alianță (USL) e absolut respingător.

Iată câteva fragmente care ar trebui să zguduiască orice rațiune funcțională, orice conștiință care încă n-a abdicat de la funcțiile ei specifice. USL înseamnă „coalizarea forţelor sănătoase […] Nici unul dintre aceste partide nu a sprijinit politicile ce au dus în impasul actual. Această coaliţie este nouă şi nu i se poate imputa trecutul.”

Vă las să savurați integral un pasaj mai consistent, unde servilismul rectorului depășește orice închipuire (a mea):

Programele partidelor, inevitabil şi în mod firesc particularizate, converg în dreptul unor opţiuni majore în favoarea reconstrucţiei statului social, luând ca bază ceea ce în Uniunea Europeană este asumat ca economie socială de piaţă, în favoarea unei democraţii funcţionale ce asigură concurenţa partidelor, în favoarea statului ca păzitor al ordinii, în favoarea trecerii la o nouă economie – cu influx ridicat de investiţii indigene şi străine, o nouă industrializare a ţării, relansarea agriculturii, schimbarea structurii bugetului şi reducerea impozitării directe, inovaţie prin cercetare ştiinţifică, mărirea efectivului de angajaţi şi reducerea drastică a şomajului, consolidarea pieţei interne – în favoarea reformei administraţiei publice şi descentralizării competente, în favoarea scoaterii justiţiei de sub atacurile executivului şi a reluării dialogului puterilor statului, în favoarea unei vaste reforme legislative care să înceapă cu abrogarea legilor absurde şi caduce, promulgate fără dezbatere publică şi parlamentară, în anii din urmă, în favoarea reconstrucţiei sistemului educaţional şi al cercetării ştiinţifice în jurul valorii şi demnităţii dascălului şi cercetătorului, în favoarea finanţării de către stat a serviciilor de bază, în favoarea trecerii de la protecţia socială individuală la protecţia socială a familiei, în favoarea unei politici deschise, înţelepte şi competente care să reaşeze România printre naţiunile civilizate ale lumii.

Bine, dom’ Marga, dar unde trăirăți ultimii 20 de ani? N-ați remarcat că PNL-ul a pus un păpușel la Ministerul Educației, care avea impresia că administrează un butic? Nici de Androneasca n-ați auzit? Care e mare espertă în învățământ… încă pe două mandate. Ăștia e competenții, reformatorii etc.? Asta ca să mă rezum la exemple din zona de competență a d-lui rector.

Bun, să zicem că Marga vrea cu orice preț – fiindcă acesta și e scopul articolului – să legitimeze filosofico-politic noua alianță. Și socoate că e responsabilitatea lui de intelectual implicat social să întreprindă acest demers.

De ce atunci ne servește demagogii politice? A uitat că toate partidele au programe excepționale, dar le uită a doua zi după ce ajung la putere? De ce n-o lasă mai moale cu osanalele? E clar pentru toți că pleacă ăștia și vin alții, care și ei au nevoie de-un… femur, de-o ciosvârtă. Că doar nu sunt sfinți cu stea în frunte. Nici copii nevinovați care vin să-și ajute bunicii. Cine ar mai putea crede în acest moment că PSD-ul și PNL-ul, care sar să apere toți baronii, sunt forțe sănătoase? S-avem o limită! Nu i-am văzut pe pesedei administrând țara? Nu au fost peneleii 4 (patru) ani la putere? Chiar așa proști suntem?

Firește că au făcut câte ceva. Toți mai fac. Chiar și abramburiții ăștia de acum. Numai dacă ești rău-voitor sau îndoctrinat refuzi să vezi lucrurile bune care se întâmplă în orice guvernare. Or mi se pare că tocmai asta ne îndeamnă Marga – să avem orbul găinii!

Nu trebuie însă să mergi prea mult în urmă ca să întâlnești situații similare. Celebrii intelectuali ai lui Băsescu i-au căzut la picioare când președintele a condamnat comunismul. Gestul trebuia recunoscut, apreciat, elogiat ca atare, dar asta nu înseamnă că trebuie să-ți vinzi sufletul și să te faci slugoi de curte. Asta era o practică comunistă, bre, intelectualilor! Nu? Or Băsescu tocmai a condamnat comunismul. Așa că, ho, cu ploconeala, nu se mai cere! Nu cumva e vreun reflex?

Și acolo așteptam aceeași luciditate, aceeași rațiune rafinată să intre în funcțiune și să ne zică… ceva. Da, e bine, gestul este istoric, însă… Și aici să survină o delimitare sănătoasă, o distanță fără compromis. Că doar nu suntem oile lui Becali. Nici angajații lui. Dezicerile au survenit, însă târziu și penibil. Ca niște dezvinovățiri tardive.

Mai facem un pas în urmă. De data asta unul mare. Ceaușescu i-a entuziasmat pe intelectuali în ’68, când s-a opus invadării Cehoslovaciei. Mulți s-au încris atunci de bună voie și nesiliți de nimeni în partid. Deci atâta i-a dus pe ei luciditatea de luptători anticomuniști, de apărători ai libertății de conștiință. Dar să zicem că se mai pot înșela chiar și cei mai răsăriți. Însă după o vreme, când te-ai lămurit, te lepezi de satana, nu? Poate de aceea e și acum Goma înfuriat. Că și el a făcut pasul, dar măcar s-a dezis. Pe când alții…

Tot intelectualii, însă de data asta cei francezi, îl ridicau în slăvi pe Stalin și comunismul prin anii ’50-60-70. Dacă te opuneai ideii că orânduirea sovietică e bună și e altceva decât desăvârșirea tuturor aspirațiilor umane, erai pur și simplu nazist. Ce odios! Câtă scârnăvie! Trăiască Mao, trăiască Stalin! Unii încă încearcă să-i salveze pe acești monștri umani. Unii intelectuali, desigur.

Deci chiar nu prea înțeleg de ce intelectualii ar trebui să beneficieze de un credit prea mare, de vreme ce s-au dovedit adesea, într-un secol confuz, promotorii unor direcții cât se poate de greșite, susținătorii unor „cauze” criminale.

De ce se mai contează pe luciditatea lor și de ce se mai așteaptă din partea lor să fie sau să dea repere, când se situează adesea partizan și lipsit de discernământ?

Nu tot intelectualii au promovat și molima corectitudinii politice, o ideologie care devine pe zi ce trece mai ridicolă, dar și mai influentă, mai parodiată, dar și mai dictatorială?

Dacă atâta îi duce rațiunea, dacă astea sunt reperele pe care ni le furnizează, poate că ar fi cazul ca în sfârșit să devenim mai prudenți în raport cu dânșii. Nu știu încă pe cine ar trebui să punem în loc. De fapt, știu, dar cei la care mă gândesc au început să semene înfiorător de mult cu politicienii și cu intelectualii lor de curte.

Uite că nu-i suspectez pe domnii intelectuali de interese meschine. Deși poate că mai bine le-ar ședea să fie ticăloși. Că dacă sunt onești și se lipesc în halul ăsta de niște personalități politice dubioase, chiar criminale… e jale.

O perioadă foarte scurtă păreau să facă ceea ce m-aș aștepta și acum de la ei: să înfiereze derapajele politicului, să fie o voce puternică și de referință a societății. E vorba de câțiva ani de după ’90. Însă nici atunci nu l-au putut împiedica pe Iliescu să își facă jocurile. Sau poate nici n-au vrut cu adevărat…

Sunt câțiva, să fiu cinstit, care și-au păstrat verticalitatea și neutralitatea, libertatea de conștiință. Care, deși au susținut într-un moment sau altul, un om politic, nu i-au pupat pulpana hainei și n-au rămas aserviți. Dar îs puțini.

Și ce mi se pare mai grotesc și mai dezgustător e că nu o dată sunt beșteliți de către confrații lor slugarnici și acuzați în fel și chip. Unde ai aștepta onestitate, polemică decentă, civilizată, obții bălăcăreli și umori, un spectacol trist și derutant.

Poate că somnul rațiunii e malefic. Dar nici trezia ei nu pare mult mai brează și mai benefică. Izbăvirea nu ne vine prin cultură. Sunt covins că oleacă de trezvie ne lipsește. Însă dacă nu-i de unde…


Responses

  1. Marga e un socialist. De ce sa ne asteptam la altceva?

    • Păi, am spus: din cauză că-i intelectual!

  2. Sunt foarte mirat de Marga. Am o prea buna parere despre intelectualii de anvergura. Iar si iar trebuie sa-mi amintesc sa nu ma incred in om. Ma tot mir cat de necritic este cu oponentii lui Basescu si ai PDL.

    • Vasile,

      Mărturisesc că nici eu nu mă așteptam la asta de la Marga. Cu toate că l-am văzut foarte înverșunat anti-Băsescu (și avea tot dreptul să fie așa), mă așteptam la mai multă prudență și la poziții mai nuanțate de la unul de anvergura lui.

      • Adica ceea ce a spus este bine, problema este ca nu a spus-o destul de voalat?

        • Nu, ci cred că are tot dreptul să fie pro sau contra cui dorește ’mnealui, cu condiția să vorbească argumentat. Nuanțat nu înseamnă, la cum înțeleg eu, voalat, ci prudent și complex. Argumentațiile rudimentare n-ar trebui să-l caracterizeze tocmai pe un filosof! Am înțeles că vrea să fie de partea USL, e liber să fie, însă să se respecte suficient pe sine încât să nu coboare nivelul (logic și argumentativ) al discursului sub standardul decenței intelectuale (deși în cazul lui, s-ar putea invoca până și decența morală, fiiindcă e foarte preocupat de teologie). Se pot spune foarte multe lucruri tranșante, chiar nuanțat fiind. Căci nuanța înseamnă tocmai atenție la detaliu, la derapaje, la deosebiri de finețe. Or el e brut ca maneliștii la faza asta.

        • Pentru mine nu asta este important. Dinsul este socialist. Poate vorbi cit de argumentat doreste, poate sa fie cit de prudent si complex doreste. Daca din start ideologia pe care o imbratiseaza este gresita, mai conteaza cum si ce cuvinte foloste? Continutul este mai important decit forma.

          • Nu. Statutul unui om nu este mai important decât adevărul pe care-l rostește. Nu cred că, în sine, ideologia de stânga sau de dreapta e bolnavă sau sănătoasă. Da, și eu înclin spre dreapta, însă cred că multe dintre diagnosticele stângii sunt corecte.

            Conținutul nu poate fi gândit separat de formă, așa cum ideile nu pot fi concepute în afara cuvintelor în care sunt formulate.


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

AUDIATUR ET ALTERA PARS

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

vatraoficial.wordpress.com/

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: