Postat de: Teofil Stanciu | 23/02/2010

Români vs. țigani/rromi

E la modă, văd, să vorbeşti despre ţigani. Sau despre rromi. Cum vrei să le spui. Dacă le spunem ţigani, sare pe noi ăla… aşa-zisul consiliu al combaterii discrimimării (care e mai degrabă al discrimimării pozitive, dar asta-i altă măgărie); dacă le spunem rromi, sare pe noi etnia în cauză. Cum adică îi jignim noi cu nume de tărie?

În fine, ştim acum despre cine este vorba. Aşa că putem purcede la discriminare. De fapt, noi nu-i discriminăm. Atâta doar că nu ne plac. Nici ca vecini, nici ca colegi de muncă, nici ca conlocuitori. În rest, n-avem probleme cu ei.

Sunt mizerabili, sunt hoţi, sunt ciorditori, sunt şmecheri. Mare prăpăd pe unde trec ei. Nici poliţia nu îndrăzneşte să le tulbure nelinştea existenţială. Nu le poate stopa „transhumanţa”. În castelele lor nimeni nu pătrunde, iar dacă intră nepoftit, iese numai pe targă.

Curios însă că ne place muzica lor. Maneaua ne-a câştigat definitiv, iar interpreţii ei cei mai versaţi sunt rromi/ţigani. Ce-i mai mişto e că tocmai fanii înrăiţi ai manelelor se dovedesc, de regulă, cetăţenii cei mai intoleranţi. „Fanii” lui Bach şi Mozart sunt mai reţinuţi. Chiar dacă au seminţe de discriminare în răzoarele emisferelor cerebrale, nu le lasă să crească în voie. Se autoeducă, depun eforturi să devină mai „civilizaţi”. Ăialalţi se arată făţiş, fără jenă, în numele unei tâmpe sincerităţi generaţioniste.

E totuşi greu să nu-i priveşti altfel pe concetăţenii rromi dat fiind faptul că tocmai ei ridică bariere. Sunt câţiva mai cooeranţi care ies în faţă, activiştii de faţadă, dar pe care ţiganii înşişi nu prea dau doi bani dacă nu le aduc nişte beneficii vizibile. Cei mai mulţi se sustrag însă oricăror forme de organizare, îşi clamează libertatea şi capacitatea de a scăpa mereu basma curată, în ciuda legii, în marginea ei, în dispreţul ei. Deci nu sunt chiar atât de condamnat cei ce îi privesc mai circumspect.

Dar „circumspecţii” se desfată uitându-se la State de România sau Inimă de ţigan. În ficţiune ţiganul apare de-a dreptul aureolat. Tot cioflingaru’ pretins actor ar vrea un rolişor de figurant lângă un bulibaşă caricaturizat.

Nici nu ştiu dacă românii îşi iau revanşa aici, caricaturizând ţigănimea. Sau dacă ţiganii îşi iau revanşa, făcându-i pe români să-i admire. Ce ştiu e că umblă vorbă printre concetăţenii noştri de cealaltă etnie că viaţa lor nu semănă deloc cu ce fac scenariştii ăia în film. Cel puţin despre unul dintre seriale am auzit acest zvon. Poate că erau de vină actorii mediocri. Una peste alta, se ajunge la un consens măcar în planul ficţiunii.

Și mai există un consens: în zona infracţiunii, unde românii şi rromi nu se mai diferenţiază. Subordonările nu se mai fac pe criterii etnice exclusiviste, ci pe principiul celui mai tare din haită. Dacă trăim, ca majoritari, cu convingerea că ţiganii sunt mai mari infractori, cred că am făcut în ultima vreme tot posibilul să producem o generaţie în care, procentual, românii să-i concureze cu foarte mult succes.

Puriştii etnicităţii româneşti trebuie să lupte din răsputeri ca să elimine sângele de ţigan din hemograma naţională român-ortodoxă. Fiindcă ar trebui să renunţe la mai multe personalităţi care au marcat cultural acest popor.

Hai să nu-l punem la socoteală pe Barbu Lăutaru că-i prea departe şi nu ne mai ţine memoria, mai ales când e vorba de ţigani. Dar nu poţi să-l ignori pe Ion Voicu, cel care era chiar pe vremea lui Ceauşescu, cel mai mare violonist… român!

Nu-l poţi băga sub preş nici pe Jean Constantin. Cinematografia ar fi mai săracă fără rolurile lui. N-ai cum să-l eviţi, ca meloman, pe Johnny Răducanu. Zice-se că şi Ștefan Bănică avea ceva origini ţigăneşti. Și ce s-ar face microbiştii fără Bănel şi Rică Răducanu? Ca să nu mai vorbim de lunga listă de lăutari celebri din perioada interbelică sau postbelică.

Însă unii merg cu această listă a celebrităţilor şi mai adânc în trecutul naţional. Către „Anton Pann fiul Pepelei, cel isteţ ca un proverb” sau chiar la Ion Budai Deleanu (de-aia o fi scris el Țiganiada?) şi Petru Maior. Mărturisesc că nu ştiu care sunt dovezile, dar mi se pare de tot hazul şi de toată pomina ca tocmai apărătorii latinităţii „limbei” româneşti să fie rromi. Nu-i aşa că-i ironic?

Revenim însă în realitate. Fiindcă în zilele noastre, discriminarea a ajuns şi în cele mai înalte sfere ale puterii. Vă amintiţi, fără-ndoială, episodul „ţigancă împuţită”. Eu mă străduiam să cred că jignirea consta în faptul că îi spusese „împuţită”. Dar toată presa se străduia să ne explice că ofensator era că îi zisese „ţigancă”. Deci ce crede presa noastră cea nediscriminatorie cu adevărat?

Cum ar veni, toţi ştim că dacă zici cuiva „ţigan” vrei să-l insulţi, dar toţi ne prefacem că nu-i discriminăm pe ţigani. Or atunci de ce ne-am mai simţi vexaţi? De ce s-au ofuscat românii când componenţii echipei naţionale de fotbal au fost numiţi – cu ani în urmă – ţigani de către presa franceză? Doar fiindcă presupuneam noi că ei ar fi vrut să ne atingă la sentiment sau şi pentru că în capul nostru e jignitor să fii socotit ţigan?

Mie mi se pare cât se poate de clar că noul limbaj „nediscriminatoriu” nu face decât să ocoleasă realitatea şi n-are cum să rezolve problemele. Însă s-ar putea să dea un sentiment de satisfacţie indivizilor superficiali. E stupid să tratezi această problemă serioasă cu comprese lingvistice, când ea ar necesita o analiză anatomo-patologică competenetă.

De pildă, experienţa personală îmi spune că, în cele 2-3 colonii de ţigani pe care le ştiu de când eram copil, există nu mai mult de 4-5 case decente în fiecare. Iar acestea aparţin unor ţigani care nu cerşesc, ci muncesc fără jenă. Majoritatea însă umblă periodic cu traista în spinare la cerşit (în special femeile şi copiii). Cei care muncesc sunt trataţi de români cu toată consideraţia, ba chiar admiraţi pentru strădaniile lor, ceilalţi însă sunt priviţi cu neîncredere.

E chiar normală o doză neagresivă de discriminare. În acest fel se protejează identităţile comunitare. Și ţiganii discriminează astfel, şi românii, şi ungurii şi oricine. Iar dacă acest lucru există, de ce e neapărat nevoie să pretindem că e o eroare şi că trebuie stârpit? N-ar fi mai indicat să pornim chiar de la problemele în sine. Să nu ne intereseze în primul rând cum se vorbeşte despre ele, ci cum se rezolvă.

Opinia publică a ajuns obsedată să purice fiecare vorbuliţă cu potenţial discriminatoriu (obsesie care ea însăşi e grăitoare şi căreia psihanaliza îi pune un diagnostic interesant), dar nu se prea revoltă că ţiganii trăiesc cam tot aşa ca acum 20 sau 50 de ani. Nu-i punem la socoteală pe cei cu castele în Huedin, Sibiu, Bistriţa etc.

A devenit mai important să ne camuflăm mentalitatea contondentă decât să plonjăm în realitatea dură. Și culmea e că cei cu vorba trasă la rindea sunt preţuiţi ca vajnici luptători pentru drepturi. Mânuitorii de cuvinte şi mânuitorii de dosare sunt socotiţi promotorii nediscriminării…

Însă dacă cumva, prin absurd, în forul lor interior aceştia îi urăsc pe rromi? Dacă luptă pentru cauza ţigănească tocmai pentru că nu-i pot suporta pe ţigani aşa cum sunt şi vor să le estompeze trăsăturile identitare? Dacă nici măcar n-au fost vreodată în casa ori şatra unui ţigan? Zic și eu, nu dau cu paru’…

Dar important e că noi nu discriminăm, suntem o naţie tolerantă, fără prejudecăţi. Și foarte ospitalieră.

Bahtalo!


Responses

  1. aveti dreptate…

    http://85.9.12.243/a3/watch3.php?year=2010&month=2&day=23&show=in_gura_presei

  2. casa unor tigani din comuna mea

  3. mAricel,

    Mulțam de link-uri. În ce sens am dreptate? Că am zis și de unele și de altele…

  4. aveti dreptate ca sunteti in ton cu prezidentu;

    in rest, am avut colegi de scoala si armata si au fost de treaba, iar la botez m-am botezat cu ei in acelasi timp; acum au biserica lor…

    • # mAricel,

      „Prezidentul” era doar un pretext.

      Dar că tot veni vorba de biserica romilor… mie mi se pare cumva firesc să aibă altă biserică. Din cauză că lor le fierbe altfel sângele în vine și se simt claustrați în bisericile românilor. Românii, oricât de exuberanți, sunt totuși – în general – mai domoli decât țiganii. D-aia le trebuie un loc în care să fie liberi să cânte, să strige… să se simtă liberi să-și exprime credința și bucuriile.

  5. Am vecini tigani.Fac copii in fiecare an.Cred ca in 2050 ei vor fi majoritari.Se imbata in fiecare sambata.Duminica isi iau concubinele la bataie.Ele sunt foarte frumoase.Ei arata groaznic.Nu-s mai exuberanti ca romanii,ei pun manele cu boxele in curte,io house cu boxele in casa :)sau Carmina Burana :)sau Prokofiev….Imi plac aproape toate genurile de muzica,durata de ascultat difera.Nu-mi plac manelele=lacrimi de crocodil.Asa si tiganii,lacrimi de crocodil.Ne-am pricopsit cu ei,nu stim de unde exact si ne vor domina.Nu e discriminare sa le spui tigani.Asta sunt,nu?E discriminat sa-i spui unui evreu ca e evreu?Nu.Si cred ca acesta e poporul cel mai discriminat din istorie.Ei nu se lamenteaza ca tiganii.Va aparea un film despre destinul impletit al unui evreu si al uni tigan.Trebuie sa-mi amintesc titlul si vi-l spun,e de vazut.Intr-o vreme s-o strigi pe o femeie ‘hei,blonda!’ era considerat jignitor.Acum sa spui ca o persoana e handicapata e jignitor, trebuie spus:divers abil.Traim intr-o balaceala discriminatorie sau….doar lacrimam ca si crocodilii?Relaxati-va!Nu-i negrul atat de negru!🙂

    • Eu daca as fi tigan al milita pentru pastrarea denumirii. Cea de rrom pune ceva probleme. In primul rand ligvistice. Cum sa va forma femininul ? Rroama ? Suna cam aiurea. Apoi se confunda cu celebrul lichid aromatic, bun in bucatarie ce-i drept, dar mai bun in carciumi.

      Imi amintesc o caricatura aparuta cu cativa ani in urma intr-un ziar care lua in tarbaca aceasta schimbare de denumire:

      Aceasta reda un chelner care se apropie de masa unui client tinand de mana un copil de varsta prescolara. Clientul holbeaza ochii in timp ce chelnerul il intreaba mirat la randu-i:

      Pai, nu ati cerut un rom mic ?!

  6. Napoca de Ardeal

    Nu știu exact dacă am reușit, dar cam asta a vrut să arat și eu: că discriminare există, dar că, totuși, lucrurile nu sunt chiar așa de catastrofice precum le prezintă unii.

    Dar nu cred că țiganii ne vor domina. Iar asta din multe pricini: speranța de viață mică, lipsa de educație și altele.

    • Am avut la un moment dat o discutie cu istoricul Viorel Achim, cel care a scris o istorie a tiganilor pe plaiuri mioritice. Imi amintesc ca si dansul mi-a spus ca povestea asta cu tiganii care o sa-i domine numeric pe romani nu prea mai are sansa sa se implineasca. E adevarat ca segmentul romanesc este in scadere dar nici in familiile tiganesti nu mai apar atat de multi copii ca odinioara. Mai precis romanii se vor imputina iar tiganii isi vor mentine numarul constant si peste unul-doua decenii. Bine, veti intreba, dar tot ei vor domina numeric la un moment dat ? Problema e ca dintre cetatenii romani care au ales calea strainatatii, cei de etnie tiganeasca vor fi mai multi care vor alege sa nu se mai intoarca.

      Pe de alta parte, daca ne vor domina numeric ar fi destul de rau si pentru ei. In eventualitatea existentei unei RRomanii de unde isi vor lua capitalul de oameni pregatiti capabil sa sustina existenta unui stat. Ma refer la judecatori, profesori, doctori, militari s.a. Pe acestia e mai greu sa-i cumperi. Trebuie sa ti-i formezi. Ori comunitatile tiganesti nu par a se orienta in directia asta.

      Si evreii si-au fondat in 1948 un stat al lor. Dar cata diferenta ? Evreii pot fi socotiti ,,oameni ai cartii” pe cand tiganii, mai mult ,,oameni ai NE-cartii”.

  7. Nu sunt Alvin Toffler sa scriu un articol despre viitor,despre dominatia tiganilor.Poate nu ne vor domina politic,dar numeric da.Totusi,daca din 20-30 de tigani unul va face facultate si va dori sa candideze in ceva partid,ceilalti 30 il vor vota(in caz ca vor sti sa scrie si se vor prezenta la vot).Astfel sansele pe care le va avea un tigan peste 40-50 de ani de a ajunge un om politic ca apoi sa candideze la presedentie creste.Uitati exemplul Statelor Unite,negrii erau minoranta dar faceau multi copii.Cine ar fi zis in 1800 ca acum va fi un presedinte negru?Nimeni!Dar ‘imposibilul’ a devenit posibil! :)E drept ca au trecut 200 de ani!

    • Napoca de Ardeal,
      Un președinte pe nume Bănel nici n-ar suna rău. Cred că ne-am mai pigmenta și noi vocabularul. Ce ar fi cultura pop Americană fără „all that jazz” și fără „rap”?

  8. Faptul ca nu discriminam ne-a adus in halul in care suntem azi, o natie luata de proasta de toate scursurile planetei.

    Sunt român, sunt mandru de mine si de originile mele si nu pot suporta sa vad cum tiganii isi bat joc de mine, de poporul meu si tara mea in fiecare yi!

    CRA CRA CRA AFARA DIN TARA MEA!!
    CRA CRA CRA AFARA DIN TARA MEA!!
    CRA CRA CRA AFARA DIN TARA MEA!!

    • @Românescu
      Pentru a face astfel de afirmații categorice, trebuie să fiți absolut sigur că aveți un arbore genealogic (pur românesc) care coboară dincolo de al oricărui țigan de pe teritoriul României. Cum definim a cui e țara? Că noi, românii, oricât ne-am fandosi, tot nu suntem siguri dacă nu cumva la orginie suntem (ca indivizi) slavi, „bulgăroi cu ceafa lată”, maghiari sau de altă nație. Nu știu câți au certitudinea că au orgini pure până la daci și romani. Mulți din marii boieri ai Țărilor Române erau cu sânge grecesc în vine.

      Infractorii ar trebui pedepsiți pur și simplu. Țiganii știu de frică, la fel ca orice altă popor. Dacă sunt taxați când fac infracțiuni, vor înceta. Problema e că autoritățile nu-și fac datoria în raport cu ei.

      • In mod cert la cate natii au trecut, si s-au si oprit, pe meleagurile mioritice de-a lungul istoriei, multe din stepele Asiei, sangele daco-roman s-a diluat foarte mult. Am ramas ce-i drept cu limba care apartine grupului romanic. Dar daca facem o lista a slavismelor, turcismelor, maghiarismelor, frantuzismelor si mai recent englezismelor (sau mai precis americanismelor), trebuie sa ne consolam cu ideea ca in privinta culturii apartinem altora cel putin la fel de mult cat ne apartinem noua insine.

        • Exclud totusi frantuzismele pentru ca ele provin tot dintr-o limba romanica.

      • As dori sa adaog, plecand si de la articolul Romani vs Unguri, ca si la acestia din urma se manifesta un fenomen similar. Ma refer la faptul ca se revendica de la huni. Multi unguri au numele de botez Atilla. Altii se numesc Arpad, dupa numele primei capetenii maghiare fondatorul primei dinastii ungare. Vorbim de huni si maghiari, doua semintii asiatice, aproape mongoloide. Dar daca mergeti la Budapesta veti constata ca populatia orasului este eminamente europoida. Veti vedea multe persoane cu trasaturi germanice, blonde cu ochi albastri. Ungurii care au invadat Campia Panoniei si Transilvania acum mai bine de un mileniu, au disparut din punct de vedere antropologic. Actuala populatie maghiara este formata din vechi populatii europene maghiarizate de-a lungul timpului: slavi, germani, vlahi. Dar ei nu inceteaza sa-l numeasca pe Atilla drept stramos.

  9. pe la finele sec 19 sub presiunea marilor puteri romania a eliberat tiganii ce erau sclavi. dar emanciparea si integrarea lor va mai dura. din ce pot sa vad, ei nu se integreaza in nici o cultura, dar le exploateaza pe toate in folosul propriu.
    incercati sa cititi zaharia stancu, şatra.

    • @ pasareaphoenixremixed
      Interesantă observația cu exploatarea culturilor. O fi și asta o chestie genetică sau o trăsătură culturală fundamentală. Și românii sunt descurcăreți, dar, în general, gura lumii știe că la o confruntare unu la unu, țiganul iese mai bine.

      Am văzut filmul Șatra… în copilărie. Am fost foarte amărât după Zobar. Nu știu dacă n-am și plâns.

      • Poate la un concurs de injuraturi.

        • Ma refer la disputa dintre un roman si un tigan.

  10. Legat de relatiile romano-tiganesti, dupa parerea mea lucrurile pot fi privite astfel:
    Din 23 milioane de locuitori cati avea Romania in ’89, aproape 2 milioane erau etnici magiari si probabil tot cam atat erau si tiganii. Spun ,,probabil” pentru ca datele exacte nu se cunosc, muti tigani declarandu-se romani sau orice altceva numai ce sunt, nu. Avand in vedere aceste date faceti calculul cam la cati cetateni romani venea un tigan. Cu toate acestea veti intalni cu greu un etnic roman care sa nu fi avut vreodata in viata lui o problema cu unul sau mai multi tigani, chiar si o mica altercatie, primirea unei injuraturi spumoase, o usoara talharie, un furt delicat, o imbrancitura amicala etc. etc. Asta spune, cred eu, destul de mult despre o etnie ai carei lideri se feresc in mod constant sa-i vada punctele negre. Totdeauna vinovati sunt majoritarii, statul, UE, oricine altcineva. Ei niciun pic.

    E adevarat ca occidentalii si-au facut un obicei din a ne ,,tiganiza” pe de-a-ntregul. Iubitorii de fotbal cunosc mai bine acest lucru. Desigur, a fi tigan in sine nu poate constitui o culpa. Eu sunt roman, dar daca as fi fost tigan as fi asumat acest lucru ca atare. Ceea ce ne supara la straini nu este faptul ca ne fac tigani, ci faptul ca in viziunea lor, acest lucru are un caracter depreciativ. Inca un motiv pentru care tiganii insisi ar trebui sa se gandeasca mai bine la propria conditie. De ce denigratorii occidentali nu striga la meciurile de fotbal aratand cu degetul spre noi : ,,Romanii !, romanii !”, sau, pentru ca avem o comunitate maghiara bine reprezentata, ,,Maghiarii !, maghiarii !”?. De ce, atunci cand vor sa ne denigreze, ne fac tigani ? Nu cumva pentru ca in viziunea lor ,,tiganul” a capatat de secole imaginea pe care o are. De ce s-a intamplat asta ? Aici cei mai in drept sa raspunda sunt tiganii insisi. Asta daca vor sa-si schimbe conditia.

    Legat de marile personalitati provenite din randul populatiei tiganesti, ma refer aici la Grigoras Dinicu, Ion Voicu, Jonny Raducanu, Jean Constantin, e adevarat ca acestia fac cinste Romaniei cum ar fi facut cinste daca ar fi trait in orice alta tara din Europa. Dar sa nu scapam din vedere faptul ca acestia au iesit din tiganie. Ei s-au civilizat. Intr-o anumita masura ei ,,s-au sustras” etniei de provenienta. Nu trebuie sa para deplasat ceea ce scriu. Tiganii ca etnie nu au tara proprie, nu au religie proprie, nu au cultura proprie. Au doar limba proprie. Ceea ce-i uneste si-i mentine sunt puternicele relatii de familie, sau de clan, cum auzim mai des. Un tigan care-si paraseste grupul si care inceteaza sa-si mai vorbeasca limba nu mai poate fi tigan decat prin amintire. El nu e neaparat roman dar se integreaza mai adanc in ceea ce inseamna civilizatie. Apartine de fapt Europei.

    Ceea ce dispretuim la tigani, si dupa cum am aratat nu numai noi romanii, ci intreaga Europa, nu este latura antropologica, etnia insasi, ci doar TIGANIA. Aceasta din urma ,,inghite cu nesat” pe multi romani neaosi, multi dintre ei blonzi cu ochi albastri care devin astfel mai tigani decat insusi magraonul Banel.

    • Eu zic că argumentul e interesant și de luat în seamă.

      Da, în ciuda eforturilor civilizatoare ale ideologiilor multiculturale, occidentalii tot depreciativ privesc spre țigani, însă, prin instituțiile lor coercitive și europene, ne biciuiesc doar pe noi care, chipurile, suntem înapoiații Europei, fiindcă nu-i integrăm pe țigani. Însă Sarkozi le-a dat bani numai să scape Franța de ei. De ce nu i-a integrat alături de magrebinii lor? Dar englezii, de ce se burzuluiesc când îi văd cerșind? Iar dacă nu sunt o majoritate, de ce nu reușesc să trateze aceste „deviații punctuale”? Șmecheri europenii ăștia… sau poate doar îndoctrinați până la orbire…

      • E clar ca intre statele Europei occidentale si majoritatea celor estice exista diferente care nu au aparut doar in anii comunusmului. Sunt vechi si cei din vest par a le intelege mai greu. Una din aceste probleme este si povestea tiganilor care este identica in toate statele in care aceasta etnie este mai bine reprezentata. In situatia noastra mai sunt ungurii, bulgarii si statele din fosta Iugoslavie. Mai putem lua in calcul Cehia si Slovacia. Intamplator sau nu, ungurii, bulgarii, sarbii sau slovacii intampina cam aceleasi probleme cu care ne confruntam si noi. In toate aceste tari exista puternice comunitati tiganesti evident neintegrate in normalitatea sociala a majoritatii.

        Ma gandesc si la un anume instinct de conservare pe care membrii acstei etnii il resimt. Sa ne gandim ca spre deosebire de celelalte semintii traitoare in prezent in Europa tiganii nu au de revendicat nimic din trecut. Ei nu au nostalgia unei tari pierdute, cum s-a petrecut cu evreii timp de aproape doua milenii, nu mai vorbesc de a unui imperiu cum au mai toate statele europene. Nu au repere istorice. Povestea lor a fost aceea a unor marginali. Astfel ca, in timp, si-au dezvoltat un anumit tip de comportament care explica in buna masura psihologia lor actuala. Am in vedere gregaritatea lor, atasamentul puternic fata de familie si supunerea aproape oarba fata de capul acesteia. Apoi lipsa de atasament fata de un loc anume, reflex al trecutei existente nomade.

        Discutand cu mai multe persoane despre acest subiect mi-am pus de multe ori intrebarea de unde aceasta aplecare a tiganilor pentru injuratura, unul din capitolele la care ei exceleaza. Un raspuns ar fi tocmai acest trecut al lor de marginali. Oameni care nu au stapanit nimic, care nu au construit nimic, care au trait, ca sa spun asa, ,,din mica”, sau dupa caz ,,marea ciupeala”. Ei nu au avut cum sa-si cultive sentimentul de respect. Lumea lor insemna familia lor. Restul era dincolo, nu reprezenta nimic altceva decat o eventuala sursa de supravietuire, de obicei trecatoare si mai putin stabila (cum era pamantul, spre exemplu, pentru taranul roman). In astfel de conditii asa-zisul respect avea de fapt ca resort frica. Iar dragostea fata de rudele de sange poate fi pusa pe seama instictului de haita. Ori numai o persoana care nu are insusita cultura respectului poate sa practice injuratura cu voluptate. Acesta e un aspect regasibil si la majoritari (si sa fiu sincer mai am si eu astfel de scapari in momentele de tensiune) dar la tiganul neaos poate fi considerat chiar o ,,forma de cultura”. Cand te referi la TIGANIE ai in primul rand in minte acest aspect.

        • Mărturisesc că niciodată nu am aprofundat suficient chestiunea încât să leg absența unei țări natale de purtările caracteristice. Dar, dacă Blaga (și Spengler, parcă, nu?) are dreptate, atunci absența unui teritoriu național sigur influențează mentalul populației respective.

  11. Sentimentul ca faci parte dintr-o natiune iti induce acel respect fata de lucruri si fenomene care nu iti apartin in modul cel mai direct, care depasesc cadrele familiei tale. Problema principala a tiganilor e ca ei n-au facut parte efectiv niciodata dintr-un stat. Ma refer aici la o majoritate neintegrata, adica la ceea ce formeaza TIGANIA. Fizic da, sufleteste nu. Asta e un motiv pentru care ei manifesta o sustinuta lipsa de interes pentru tot ceea ce inseamna cadru comunitar, oras, istorie, spatii verzi, conformarea fata de normele de comportament social – inr-un cuvant, fata de civilizatie.

    Traind sute de ani cu o astfel de mentalitate, si-au dezvoltat in timp un set de comportamente proprii pe care au ajuns sa le
    mosteneasca generatie dupa generatie. Fara sa-si propuna au ajuns la un fel de existenta care le e caracteristica, individualizandu-i cumva, conferind comunitatii lor o identitate proprie. Parasind acest stil de viata, multi tigani au sentimentul ca desi se vor civiliza, vor dispare ca grup etnic, se vor pierde in masa majoritara. Un tigan iesit din grupul sau si incetand sa-si mai vorbeasca limba nu mai poate fi efectiv un tigan.

    Asta poate explica de ce se intalnesc nu de putine ori cazuri de palate tiganesti in curtea carora proprietarii au instalat un cort, poate si o caruta cu coviltir (eventual langa un Mercedes dintre cele mai noi tipuri). Cortul si caruta nefiind desigur pe post de artefacte de muzeu.

  12. […] Români vs. țigani/rromi […]


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

AUDIATUR ET ALTERA PARS

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

vatraoficial.wordpress.com/

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: