Postat de: Teofil Stanciu | 14/11/2009

Vorbe goale: „Gândește liber”

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu dimpreună cu prietenii din copilărie, când voiam să evidenţiem o carenţă intelectuală sau o sărăcie cu duhul a cuiva, ziceam că „îi lipseşte o doagă”. Nu era neapărat frumos din partea noastră, nici creştineşte. Nici nu vă spui asta acum cu emfază şi plin de mândrie limbistică. Mi-e necesară însă expresia ca să fac introducerea în subiect. Fiindcă aici vreau să ajung, la doagele care par să se rarefieze pe zi ce trece.

Tema are fire nenumărate de la care poate fi depănată. Am ales televizorul şi am decis să mă opresc la brava televiziune care ne îndeamnă să ne dezbărăm de vechile deprinderi mentale, să ne emancipăm, să transgresăm propriile limite sau limitele contextului către o nouă… chestie (deocamdată rămâie nedefinită). Cel puţin aşa înţeleg eu îndemnul: „Gândeşte liber!”.

Și mă gândesc că, din moment ce face din acest slogan o permanenţă, o recurenţă peste ani, luminata televiziune trebuie să dovedească şi cu fapta ceea ce spune cu vorba. Să gândească, adicătelea, mai liber decât oricare dintre suratele ei încuiate şi să ne arate şi nouă, ăştilalţilor încuiaţi, cum se face gândirea asta.

Prima oprire pe care o fac ar fi la slogane. Fiindcă e interesant de văzut cu ce se asortează la nivel de imagine, de brand, dacă vreţi, un îndemn atât de adânc şi de semnificativ. Nu-mi mai amintesc tot ce vor fi utilizat de-a lungul timpului, însă am rămas cu câteva. De pildă, era unul: „Provestea merge mai departe”. O combinaţie năstruşnică între atitudinea pro pe care o cultivă şi „poveste” – replica era parcă la ceas aniversar. Găsisem însă un comentariu inteligent prin Dilema (dacă nu mă înşel) care, fidel acestei noi reguli lingvistice propuse, a descoperit că avem de-a face cu un „prost” de televiziune.

Un alt concept pe care l-a introdus postul cel liber la gândire a fost „Te uiţi şi câştigi”. Nu văd unde e gândirea liberă aici. Eventual e eliberată de ideea de muncă şi de responsabilitate. Bălteşti şi… faci bani. Destul de bolnăvicioasă idee. Magistrală şi subtilă răsturnare realizată de Cristian Tabără: „Dăruieşti şi câştigi”, unde, e clar, mult mai mult se dăruia şi mult prea puţin se câştiga.

Dar las’ că au fost altele şi mai şi: „O vară TOPless” sau „Propune-i-o” (cu varianta „Bagă-i o valentină”). Din câte ştiu, pentru ultimele două s-a sesizat CNA-ul, din cauză că depăşeau deja limita oricărei decenţe. Nu ştiu ce creier le-o fi debitat, dar se pare că era liber de orice bun-simţ şi mai ales de orice responsabilitate civică.

Au existat şi inepţii gramaticale absolut imposibil de descifrat: „ProTV te ascultă ce vezi”. Nu reuşesc nici până azi să intru în bogăţia de semnificaţii a acestei formulări. Bate orice logică sintactică şi semantică. Cred că e un îndemn voalat de a ne elibera şi de gramatică şi de sensul cuvintelor.

Apoi nici logica n-a scăpat neatinsă: „Tu eşti proTV” – cum? „ProTV e tot ce vrei” – aş vrea o porţie de muzică de calitate, nu ASIA, se poate? „E.U. sunt ProTV” – şi dacă mă prezint aşa undeva, sunt luat de bun sau de bou? E clar că nu putem trage decât o singură concluzie: „ProTV e numai unul”.

Nu pot să nu-mi amintesc un spot din ăla care vrea să marcheze cantitatea de libertate (probabil) pe care ar trebui s-o înregistreze creieraşul nostru. Nişte băieţi la bustul gol, un fel de striperi dintr-o fantezie cu pompieri, se dau de-a berbeleacul pe duşumea, apoi din tulumbă ţâşnesc… flăcări în loc de apă.

Mi-a fost imposibil să nu mă gândesc la Ray Bradbury cu al lui Fahrenheit 451 (ecrazinat de Truffaut), când pompierii devin simpli incendiatori de cărţi, fiindcă materialele ignifuge i-au lăsat fără obiectul muncii. Iar ei, zeloşi, ard cărţile şi îi arestează pe cei care comit îngrozitoarea infracţiune de a citi. Probabil că respectivul generic reuşeşte o involuntară parodiere a postului tv.

Dar nu mă opresc numai la slogane şi generice, ci trebuie să mă refer şi la emisiuni, deoarece acestea compun grosul. Încep cu celebrele ştiri de la ora 13 şi de la ora 17, unde toate viciile omeneşti, toate ticăloşiile îşi fac loc pe ecran cu toată nonşalanţa. Că doar e vorba de informare.

O altă emisiune face spectacol din suferinţa umană, fiindcă, vezi doamne, doar un singur nenorocit poate fi ajutat, restul… nu se califică. Toată desfăşurarea de forţe are ca pretext nevoia unui amărât. Ca o oribilă căpuşă, televizia se instalează în suferinţa omului şi scoate tot ce poate din ea. O stoarce, o popularizează, o colorează grotesc, îi răpeşte orice demnitate, o târăşte în zona meschinăriilor unor concurenţi cu proastă creştere, dar vrea să menţină altminteri iluzia carităţii şi omeniei. Niet caracter, niet caritate!

Aceeaşi televiziune ne arată încă un mod de a gândi liber. Preocuparea bolnăvicioasă pentru soarta animalelor capătă dimensiuni penibile. Nu atât prin interesul în sine acordat necuvântătoarelor, cât prin disproporţia cu care se interesează de o vită mută (din prea mult simţ civic), dar faptul că spurcatele ştiri despre care vorbeam ajung dinaintea copiilor în miezul zilei nu provoacă niciun fel de reacţie civică sau îngrijorare a „liber-cugetătorilor”.

Vreme de mai mulţi ani (dacă nu greşesc) acelaşi post tv l-a găzduit pe marele cinic comunist Brucan care se apucase să servească lecţii pentru democraţie. Oare el să fi contribuit la descătuşarea mentalităţilor? Acesta era unul dintre modelele care ni se propuneau şi n-am luat aminte? O fi…

Nu ştiu dacă ăsta e tipul de gândire liberă pe care l-au profeţit cei care au inventat şi susţinut sloganul. Dar mă întreb, privind ceea ce se difuzează în prime-time, deci ceea ce „prinde” cel mai bine acum, în 2009, „generaţia pro” e cea care gustă o emisiune ineptă cu „vedete” ce se dau în spectacol la nu-ştiu-ce pensiune la ţară? Oare acesta e progresul mental vizat? Poate că nu, cu siguranţă televiziunea în discuţie nu e singura care a „educat” publicul.

Însă decât un destupat de tipul acesta – precum modelul conturat de-a lungul vremii de singura televiziune care îşi propunea altceva decât să distreze prostimea – mai bine un încuiat simţit, mai tradiţionalist, mai încorsetat de prejudecăţi. Prefer un prost bine-crescut în locul spiritelor elevate pe care le poate produce spiritul pro. Fiindcă, din câte am înţeles eu, „gândeşte liber” nu înseamnă în logica celor care stau în spatele brandului decât „gândeşte de-a-ndoaselea”. O răsturnare tâmpă a celor vechi de dragul celor noi.

Dacă mai era şi altceva, vreo valoare deosebită, cu siguranţă mi-a scăpat din vedere. Însă nu m-aş culpabiliza prea tare, pentru că, dacă erau tone de lucruri bune, n-ar fi fost atât de uşor să treacă neobservate.


Responses

  1. […] https://drezina.wordpress.com/2009/11/14/vorbe-goale-gandeste-liber/ […]


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: