Postat de: Teofil Stanciu | 07/11/2009

Criza de oameni (2) – Caracterul

Măsura unui caracter este dată mai puţin de felul în care omul respectă un set de legi şi mult mai mult de felul în care individul respectiv se comportă în absenţa oricăror constrângeri exterioare. Contrar realităţii falsificate a zilelor noastre, integritatea are de-a face în primul rând cu folosirea pozitivă a libertăţii, nu cu obedienţa faţă de nişte interdicţii. Capacitatea persoanei de a se supune unor restricţii poate fi pur şi simplu o moralitate de cod penal, fără să necesite caracter, în adevăratul sens al cuvântului.

În ultima vreme, politicienii ne tot repetă (ca la tâmpiţi) că tabăra adversă (Băsescu, PNL-ul, PSD-ul, PDL-ul etc.) nu respectă Constituţia sau mai ştiu eu care lege. Vine apoi un reprezentat al taberei învinuite şi demonstrează fără echivoc că, dimpotrivă, gruparea pe care o reprezintă şi apără a respectat legea. Culmea e că se prea poate ca atât pârâţii cât şi pârâşii să aibă simultan dreptate. De unde se vede calitatea legilor făcute – surpriză? – tot de dumnealor. Dar nu ne interesează asta acum.

Ce se observă foarte bine în această situaţie este caracterul ignobil al participanţilor la aceste dispute interminabile. Deoarece Constituţia nenorocită a lui Iliescu le permite să facă aproape orice, ei fac aproape orice. Fără jenă, fără scrupule, în dispreţul unei ţări întregi. Fiindcă putea să introducă moţiune de cenzură, PNL s-a aliat cu PSD şi a picat guvernul PDL. De ce? De ce nu, dacă tot se poate? De parcă mai apucau ăştia să fure mare lucru într-o lună de zile. Grosul s-a dus – dacă s-a dus – pe când PDS-ul stătea încă, bine mersi, cu dinţii-n fleică alături de PDL.

Dacă poate numi pe oricine premier, Băsescu chiar asta face: numeşte un premier despre care ştie dinainte cu certitudine că nu va fi învestit. Nu se jenează că ţara o duce prost sau că ar avea nevoie să fie condusă pe bune. Are pe cine da vina şi ne poate spune – la fel ca adversarii lui – cât de corect a procedat el din punct de vedere constituţional. Cu siguranţă, calitatea vieţii noastre creşte fundamental odată ce avem certitudinea că preşedintele sau cutare partid de la putere sau din opoziţie nu a încălcat legea.

La aceste alegeri suntem puşi să optăm între nişte oameni care – din punct de vedere al legii fundamentale a ţării – se poartă ireproşabil. Și totuşi, avem impresia că cineva îşi bate joc de noi, de ţară, de viitorul nostru. Oare de ce?

Mie mi se pare destul de simplu: acolo unde legea este neputinciosă, caracterul ar trebui să triumfe. Imperiul Britanic a supravieţuit destul de bine fără să aibă vreo Constituţie scrisă efectiv. Probabil că ei au avut politicieni care nu se gândeau în primul rând cum să speculeze eventualele lacune ale legilor. Noi avem Constituţie (aşa cum e), dar personajele care o interpretează au propriile agende de apărat şi nu se jenează astfel să recurgă la toate tertipurile sau subterfugiile disponibile.

Românii ştiu deja de ani buni că în ţara asta legea nu te protejează şi că poate fi repede răstălmăcită în favoarea celui cu mai mult tupeu, a celui mai lipsit de caracter (ca să discutăm în termenii cu care am început). Acum însă acest nărav a urcat până la cel mai înalt nivel. Legea fundamentală a ţării şi instituţiile de prim rang sunt folosite pentru tracasări politicianiste reciproce.

Imprecisă şi proastă, Constituţia oferă acestor oameni un prilej neaşteptat, aş zice, de a se arăta aşa cum sunt – din punct de vedere politic. Tot spectacolul pe care-l urmărim – scârbiţi, sideraţi, amuzaţi, revoltaţi – nu ar fi fost posibil în condiţiile în care, fie Constituţia era mai specifică, fie caracterul actanţilor avea o anumită calitate.

Nimic din ceea ce spun ei nu contează cu adevărat, e pură diversiune. Discursurile sunt fie fixaţii monomane, fie cuvântări elaborate de specialişti în „comunicare” şi „PR” pe care nu îi interesează în primul rând cantitatea de adevăr, ci puterea de persuasiune. Ce spun ei nu e decât praf în ochi. În ultima vreme au mai deprins un nărav: când îi supără ceva din ce li se spune, încep să se idingeze şi ameninţă că pleacă.

Aceste comportamente denotă tocmai deficienţa de caracter pe care o remarc. Nu spun că în viaţa privată ar fi oameni lipsiţi de moralitate sau integritate. Dar în politică, cei mai mulţi recurg la aceleaşi metode josnice, condamnându-le totodată la adversari.
Noi, privitorii, nu avem altă unitate de măsură pentru verificarea spuselor lor decât încrederea pe care o acordăm unuia sau altuia dintre aceste personaje. Iar aici iese în evidenţă şi mai lămurit infamia lor: profită de încrederea acordată ca să-şi construiască o imagine pozitivă. Ei nu simt povara responsabilităţii când adună adeziunile mai multor oameni, ci jubilaţia triumfului asupra adversarului.

Pentru ei, noi nu suntem decât nişte procente care ne mutăm de la un catindat la altul. Nu suntem oameni, ci doar nişte subiecţi intervievaţi şi alegători. Cel mult suntem feciorii naivi de la ţară, iar ei sunt pârţotinele care ne fac cu ochiul la drumul mare. Nu ca să ne fericească, ci ca să ne globească pentru încă vreo 4-5 ani.


Responses

  1. […] drezina.wordpress.com […]

  2. May I adaug ca in GB nu exista nici Cod penal si totusi magistratii se descurca la impartit pedepse?

  3. You may not! Că ne ia depresia pe toți!!😉
    Îmi amintesc că pentru japonezi, într-o vreme, contractele se parafau printr-o strângere de mână.


Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

Skepsis

Audiatur et altera pars

JURNAℓ SCOȚIAN

parohie virtuală

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

,,Cultura e finalitatea tuturor societăților" (Eugen Lovinescu)

Horvath Liviu Blog

„DACĂ NU CITEȘTI CĂRȚI BUNE, VEI CITI CĂRȚI PROASTE.DACĂ NU CONTINUI SĂ GÂNDEȘTI RAȚIONAL, VEI GÂNDI IRAȚIONAL. DACĂ RESPINGI SATISFACȚIILE ESTETICE, VEI CĂDEA ÎN SATISFACȚII SENZUALE.” C.S.LEWIS

Prolegomene

(pre)feţe la diverse

Revista Creștină

Revistă de formare și informare - scrisă din perspectivă creștină

Daniel Bulzan

Poate nu merita sa fie citit, dar merita sa fie spus.

Gânduri despre știință și credință

Ce semnificatie are pentru mine știința secolului XXI

Pasarea Phoenix Remixed & co

© Alexandru Nădăban

Daniel Lucescu

"Nu sunt PERFECT.."

doarlitere

împrăștiind literele printre litere construim cuvinte

Persona

Personal blog of Danut Manastireanu

Alonewithothers's Blog

Smile, without a reason why. Love, as if you were a child.

Ciprian Terinte

veritas vos liberabit

The Institute of Middle East Studies

To bring about positive transformation in thinking and practice between Christians and Muslims in the Middle East and beyond

Daniel's Think Tank

Daniel Manastireanu's Blog

According to Sam

What underlines how we say things cannot itself be said

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

%d blogeri au apreciat asta: