Răsfoind pagini… online

Îmi place din ce în ce mai puţin „Jurnalul naţional” ca ziar (şi unii o ştiţi de o vreme), dar vă semnalez două interviuri interesante. Mai întâi, una dintre cele mai autocritice raportări ale unui om de televiziune la propria activitate şi/sau vocaţie. Spusele lui Teo Trandafir (căci despre ea e vorba) mi se par de o înfiorătoare, dar admirabilă luciditate.

Apoi, un bunic păţit al teatrului românesc: Radu Beligan. Recent l-am văzut şi într-o emisiune a Eugeniei Vodă (Profesioniştii). Omul are ce povesti. Și dacă şi-ar depăna doar amintirile, tot stârneşte interesul. Desigur că nu în felul lui Piersic sau în stilul (grandoman al) lui Nicolaescu.

Vă recomand ArtsyGamer, site-ul celui care a reuşit să mă convingă că jocurile video se pot constitui ca forme de artă. Pe acest site el face doar prezentări ale unor jocuri video. Însă puteţi juca o parte dintre ele măcar în varianta trail. Iată aici şi aici două dintre cele care m-au „prins” pe mine.

S-a lansat blogul Scriptorie. Design-ul îmi aparţine (în marja de libertate pe care o permite wordpress, desigur). Orice cititor dispus să scrie o recenzie o poate trimite şi îi va fi publicată pe Scriptorie. Sper ca blogul – ce se limitează la cărţile creştine – să stârnească interesul atât al celor care vor să scrie despre ce au citit, cât şi a celor care vor să-şi facă o părere despre o carte înainte să o citească. Până acum, am postat doar o recenzie (şi o replică) despre o carte ce a stârnit controverse importante în Marea Britanie, după apariţie.

Reclame

3 gânduri despre “Răsfoind pagini… online

  1. Felicitari, domnu’, pentru saitul scriptorie, de care faceti vorbire aici. Dar as vrea sa stiu de ce ati preferat sa-i spuneti Scriptorie si nu Scriptorium, mai pe limba stramoaselor si stramosilor nostri latini. Mult succes si asteptam sa va mai citim recenziile, dumneavoastra si invitatilor dumneavoastra.

    • Încep cu sfârșitul (ca să nu uit 😀 ): invitați sunt toți cei ce vor, deci și domnia-ta. Atâta vreme cât omul care citește dorește și să comunice altora ce a citit.

      Apoi, motivele au fost pur și simplu tehnice. Scriptorium există pe wordpress, iar scriptoria, cealaltă variantă, a existat și a fost șters. Scriptorie, cu acceentul pe al doilea i, este varianta care mi-a rămas. Eu aș fi preferat varianta articulată.

  2. Stimate domn,
    un proiect asemanator celui pe care dvs. l-ati numit scriptorie am lansat si eu cu ceva timp in urma la http://cartecrestina.wordpress.com/. Am plecat de la ideea ca spatiul evanghelic romanesc are nevoie de un astfel de proiect pentru a reusi sa trieze ceea ce este important de ceea ce este mai putin important. Au trecut luni bune de atunci, eu insusi m-am inglobat in alte proiecte online (http://ganditorul.wordpress.com/) dar nici din mediul online evanghelic nu am primit prea multe incurajari sau propuneri de colaborare. Noi, evanghelicii, ne urnim greu sa facem ceva si adeseori in unire conteaza mai mult afinitatile personale decat orice alt ceva.
    Cum am putea face pentru a realiza un astfel de proiect cat mai bine si mai competitiv?

Spune-ți părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s